Cele mai înfometate țări din lume! Războiul a suspendat exportul de grâu din Ucraina și Rusia

Federaţia Rusă şi Ucraina sunt jucători mondiali pe pieţele agroalimentare. Împreună reprezintă 53% din ponderea comerţului global cu ulei de floarea soarelui şi seminţe şi 27% din ponderea comerţului global cu grâu.

UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare) a pregătit o evaluare rapidă a impactului războiului în Ucraina privind comerţul şi dezvoltarea şi problemele interdependente în domeniile finanţelor, tehnologie, investiţii şi dezvoltare durabilă.

Rezultatele confirmă o înrăutăţire rapidă a perspectivei pentru economia mondială din cauza creşterii preţurilor la alimente, combustibil şi îngrăşăminte.

Această situaţie care se agravează rapid este alarmantă pentru ţările în curs de dezvoltare şi în special pentru ţările africane şi cele mai puţin dezvoltate.

În domeniul combustibililor, preţurile globale ale energiei cresc vertiginos cu perspectiva reducerii achiziţiilor de petrol, gaze şi cărbune din Federaţia Rusă. Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume pentru că vinde aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi.

Federaţia Rusă este, de asemenea, un furnizor global important de produse chimice, inclusiv îngrăşăminte, precum şi metale şi produse din lemn.

Efectul crizei pe frontul alimentar este deosebit de îngrijorător. Unele ţări sunt în special dependente de mărfuri agroalimentare provenite din Federaţia Rusă şi Ucraina.

De exemplu, ponderea importurilor din Federaţia Rusă şi Ucraina – ca procent din totalul importurilor de grâu, porumb, orz, colza, ulei de floarea soarelui şi seminţe – este de 25,9% pentru Turcia, 23% pentru China şi 13% pentru India.

În 2018-2020, Africa a importat 3,7 miliarde de dolari în grâu (32 la sută din totalul importurilor africane de grâu) din Federaţia Rusă şi 1,4 miliarde de dolari din Ucraina (12% din totalul importurilor africane de grâu).

#grau #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.