Cele mai mari companii din lume tremură în faţa avansului de neoprit al Inteligenţei Artificiale

Mai mult de jumătate dintre companiile din Fortune 500 consideră inteligenţa artificială drept un risc potenţial pentru afacerile lor, conform unui nou studiu privind declaraţiile corporative care evidenţiază modul în care tehnologia emergentă ar putea determina o transformare industrială radicală.

În total, 56% dintre companiile din Fortune 500 au citat inteligenţa artificială drept „factor de risc” în cele mai recente rapoarte anuale ale lor, potrivit cercetării realizate de Arize AI, o platformă de cercetare care urmăreşte declaraţiile publice ale marilor companii. Cifra reprezintă un salt uimitor de la doar 9 % în 2022.

În schimb, doar 33 de companii din cele 108 care au discutat în mod specific despre inteligenţa artificială generativă – tehnologie capabilă să creeze texte asemănătoare cu cele umane şi imagini realiste – au considerat-o o oportunitate. Beneficiile potenţiale includ eficientizarea costurilor, beneficii operaţionale şi accelerarea inovării, au afirmat aceste grupuri în rapoartele lor anuale. Mai mult de două treimi din acest grup au menţionat inteligenţa artificială generativă ca fiind un risc.

Dezvăluirile demonstrează că impactul inteligenţei artificiale generative se face deja simţit într-o gamă largă de industrii şi la majoritatea celor mai mari companii cotate din SUA.

Tehnologia predictivă de învăţare automată a cunoscut un boom în ultimii doi ani, de la lansarea de către OpenAI a popularului său chatbot ChatGPT în noiembrie 2022. De atunci, companiile Big Tech au investit zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta sisteme AI puternice, iar sute de start-up-uri s-au lansat pentru a capitaliza oportunitatea de perturbare.

Printre companiile Fortune 500, riscurile legate de inteligenţa artificială menţionate în rapoartele financiare anuale din acest an se numără concurenţa sporită, deoarece consiliile de administraţie se tem că nu vor reuşi să ţină pasul cu rivalii care exploatează mai bine tehnologia.

Alte prejudicii potenţiale includ probleme de reputaţie sau operaţionale, cum ar fi implicarea în preocupări etice legate de impactul potenţial al IA asupra drepturilor omului, ocupării forţei de muncă şi confidenţialităţii.

Unele industrii sunt mai îngrijorate de IA decât altele.

Peste 90% dintre cele mai mari companii americane de media şi divertisment au declarat că sistemele de inteligenţă artificială în creştere rapidă reprezintă un risc de afaceri în acest an, la fel ca 86% dintre grupurile de software şi tehnologie.

Peste două treimi din companiile de telecomunicaţii Fortune 500 şi mai mult de jumătate din companiile din domeniul sănătăţii, serviciilor financiare, comerţului cu amănuntul, consumatorilor şi aerospaţial au transmis acelaşi avertisment investitorilor.

De exemplu, Netflix, serviciul de streaming în valoare de 290 de miliarde de dolari, a avertizat că concurenţii ar putea obţine un avantaj asupra sa prin implementarea inteligenţei artificiale, ceea ce ar afecta „capacitatea noastră de a concura eficient, iar rezultatele operaţiunilor noastre ar putea fi afectate negativ”.

Grupul de telecomunicaţii Motorola a declarat: „Este posibil ca inteligenţa artificială să nu funcţioneze întotdeauna conform destinaţiei, iar seturile de date să fie insuficiente sau să conţină informaţii ilegale, părtinitoare, dăunătoare sau ofensatoare, ceea ce ar putea avea un impact negativ” asupra câştigurilor şi reputaţiei sale.

Unele companii au menţionat riscurile financiare legate de utilizarea în evoluţie a sistemelor de inteligenţă artificială, cum ar fi costurile crescânde şi imprevizibile.

Salesforce, o companie de software evaluată la 250 de miliarde de dolari, a declarat că adoptarea AI „prezintă probleme etice emergente” legate de colectarea datelor şi de confidenţialitate. Aceasta a afirmat că marjele sale de profit ar putea fi afectate de „incertitudinea” în ceea ce priveşte aplicaţiile AI emergente, ceea ce înseamnă că va trebui probabil să angajeze investiţii mai mari pentru a dezvolta şi testa noi modele.

Riscurile juridice, de reglementare şi de securitate cibernetică ale IA au fost, de asemenea, o temă comună în rândul companiilor Fortune 500.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frică #multinationale #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.