Cele mai mari companii din lume tremură în faţa avansului de neoprit al Inteligenţei Artificiale

18 Aug. 2024, 10:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
18 Aug. 2024, 10:13 // Bani și Afaceri //  bani.md

Mai mult de jumătate dintre companiile din Fortune 500 consideră inteligenţa artificială drept un risc potenţial pentru afacerile lor, conform unui nou studiu privind declaraţiile corporative care evidenţiază modul în care tehnologia emergentă ar putea determina o transformare industrială radicală.

În total, 56% dintre companiile din Fortune 500 au citat inteligenţa artificială drept „factor de risc” în cele mai recente rapoarte anuale ale lor, potrivit cercetării realizate de Arize AI, o platformă de cercetare care urmăreşte declaraţiile publice ale marilor companii. Cifra reprezintă un salt uimitor de la doar 9 % în 2022.

În schimb, doar 33 de companii din cele 108 care au discutat în mod specific despre inteligenţa artificială generativă – tehnologie capabilă să creeze texte asemănătoare cu cele umane şi imagini realiste – au considerat-o o oportunitate. Beneficiile potenţiale includ eficientizarea costurilor, beneficii operaţionale şi accelerarea inovării, au afirmat aceste grupuri în rapoartele lor anuale. Mai mult de două treimi din acest grup au menţionat inteligenţa artificială generativă ca fiind un risc.

Dezvăluirile demonstrează că impactul inteligenţei artificiale generative se face deja simţit într-o gamă largă de industrii şi la majoritatea celor mai mari companii cotate din SUA.

Tehnologia predictivă de învăţare automată a cunoscut un boom în ultimii doi ani, de la lansarea de către OpenAI a popularului său chatbot ChatGPT în noiembrie 2022. De atunci, companiile Big Tech au investit zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta sisteme AI puternice, iar sute de start-up-uri s-au lansat pentru a capitaliza oportunitatea de perturbare.

Printre companiile Fortune 500, riscurile legate de inteligenţa artificială menţionate în rapoartele financiare anuale din acest an se numără concurenţa sporită, deoarece consiliile de administraţie se tem că nu vor reuşi să ţină pasul cu rivalii care exploatează mai bine tehnologia.

Alte prejudicii potenţiale includ probleme de reputaţie sau operaţionale, cum ar fi implicarea în preocupări etice legate de impactul potenţial al IA asupra drepturilor omului, ocupării forţei de muncă şi confidenţialităţii.

Unele industrii sunt mai îngrijorate de IA decât altele.

Peste 90% dintre cele mai mari companii americane de media şi divertisment au declarat că sistemele de inteligenţă artificială în creştere rapidă reprezintă un risc de afaceri în acest an, la fel ca 86% dintre grupurile de software şi tehnologie.

Peste două treimi din companiile de telecomunicaţii Fortune 500 şi mai mult de jumătate din companiile din domeniul sănătăţii, serviciilor financiare, comerţului cu amănuntul, consumatorilor şi aerospaţial au transmis acelaşi avertisment investitorilor.

De exemplu, Netflix, serviciul de streaming în valoare de 290 de miliarde de dolari, a avertizat că concurenţii ar putea obţine un avantaj asupra sa prin implementarea inteligenţei artificiale, ceea ce ar afecta „capacitatea noastră de a concura eficient, iar rezultatele operaţiunilor noastre ar putea fi afectate negativ”.

Grupul de telecomunicaţii Motorola a declarat: „Este posibil ca inteligenţa artificială să nu funcţioneze întotdeauna conform destinaţiei, iar seturile de date să fie insuficiente sau să conţină informaţii ilegale, părtinitoare, dăunătoare sau ofensatoare, ceea ce ar putea avea un impact negativ” asupra câştigurilor şi reputaţiei sale.

Unele companii au menţionat riscurile financiare legate de utilizarea în evoluţie a sistemelor de inteligenţă artificială, cum ar fi costurile crescânde şi imprevizibile.

Salesforce, o companie de software evaluată la 250 de miliarde de dolari, a declarat că adoptarea AI „prezintă probleme etice emergente” legate de colectarea datelor şi de confidenţialitate. Aceasta a afirmat că marjele sale de profit ar putea fi afectate de „incertitudinea” în ceea ce priveşte aplicaţiile AI emergente, ceea ce înseamnă că va trebui probabil să angajeze investiţii mai mari pentru a dezvolta şi testa noi modele.

Riscurile juridice, de reglementare şi de securitate cibernetică ale IA au fost, de asemenea, o temă comună în rândul companiilor Fortune 500.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.