Cele șase greșeli ale lui Putin care ar putea costa scump Rusia

Cu cât Vladimir Putin rămâne mai mult la putere, cu atât devine mai probabil prăbușirea mult meritată a regimului său și dezintegrarea țării sale. Omul puternic al Federației Ruse a condus națiunea într-o fundătură din care s-ar putea să nu existe scăpare, scrie în The Hill, Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers-Newark, specialist pe Ucraina, Rusia și URSS, precum și pe naționalism, revoluții, imperii.

În mod ironic, Putin și apropiații săi insistă că acesta scopul Occidentului, colapsul Maicii Rusii. Dar nu este, desigur. Statele Unite, Europa și aliații lor din restul lumii se tem de posibila dispariție a statului rus. Deloc surprinzător, ei își fac griji cu privire la cel mai rău scenariu: „arme nucleare pe mâna cui nu trebuie”, război civil, instabilitate masivă și valuri de refugiați – care s-ar putea „împrăștia” cumulativ în statele vecine ale Rusiei. Și, din moment ce Rusia este atât de mare, asta înseamnă aproape fiecare națiune din Eurasia.

Acest scenariu este mult mai puțin probabil decât o dezmembrare haotică, deși în mare parte pașnică, a instituțiilor politice și economice ale Rusiei din cadrul numeroaselor sale unități și subunități regionale, cu războiul civil limitat la capitala, Moscova. Dar se poate aprecia cu ușurință de ce factorii de decizie occidentali preferă să-și facă griji pentru cei mai rău, oricât de improbabil ar fi.

În realitate, Putin este cel care a condus Rusia până aproape de colaps. Spre deosebire de imaginea pe care o propagă în țară și în străinătate, dictatorul este un ticălos care a comis o multitudine de greșeli împingând Rusia pe panta alunecoasă.

1. Prima lui greșeală a fost să creadă că un ofițer KGB de carieră de mâna a doua ar putea conduce o țară complexă precum Rusia. La fel ca protejatul său Evgheni Prigojin, Putin ar fi trebuit să caute să facă avere în state africane instabile.

2. A doua greșeală a fost să creadă că creșterea nebănuită a prețurilor la energie în perioada 1999-2000, când a preluat mandatul, îi va permite să instaureze o dictatură stabilă și eventual să facă din nou Rusia măreață. Ar fi trebuit să anticipeze că aceste venituri pe termen scurt nu înlocuiesc expertiza.

3. A treia greșeală a fost construirea unui sistem autoritar în care să fie atât conducător, cât și obiect de venerație. Or, astfel de sisteme puternic centralizate de tip fascist funcționează atâta timp cât liderii lor supremi nu fac gafe majore și sunt capabili să mențină o imagine de vigoare fizică și înțelepciune. În același timp, acestea sunt mai predispuse la gafe strategice, deoarece liderii lor tind să sufere de infatuare, iar subordonații lor să le spună doar ceea ce vor să audă, privându-i astfel de informații corecte.

4. A patra greșeală a fost incapacitatea sa de a înțelege substanța și realitatea identității ucrainene. Condus de convingerea că Ucraina este o țară artificială și că poporul ucrainean nu are o existență separată, el și-a imaginat că restabilirea controlului asupra vecinului său, o Rusie în miniatură, va fi floare la ureche.

5. A cincea greșeală a fost invadarea unor teritorii ucrainene în 2014 și apoi declanșarea războiului la scară largă în 2022. În ambele cazuri, a subestimat rezistența ucrainenilor. Putin nu a reușit să aprecieze, nici măcar după războiul din perioada 2014-2015, că ucrainenii își vor apăra țara în fața unei noi invazii. În loc să țină cont de asta, Putin a luat decizia de a lansa un război despre care oricine din afara regimului i-ar fi putut spune că este imposibil de câștigat.

6. A șasea greșeală a lui Putin este să continue războiul fără să țină cont de costurile enorme pe care le-a impus propriei sale țări. Toate prezicerile celor care anticipau un dezastru în februarie 2022 s-au dovedit corecte: războiul i-a mobilizat deopotrivă pe ucraineni și pe europeni, laolaltă cu SUA și NATO. A devastat economia rusă. A ucis un număr uriaș de ruși. A transformat Rusia într-o Coree de Nord. Și, cel mai important în ceea ce-l privește pe Putin, a întors majoritatea elitelor politice și economice împotriva sa.

Afacerea Prigojin a scos la iveală slăbiciunea și vulnerabilitatea lui Putin. Armata și poliția secretă nu au făcut nimic pentru a opri tentativa de puci, lăsându-l pe Putin confuz și fără cuvinte timp de aproape o săptămână. Analiştii din opoziţia rusă prevăd sfârşitul lui iminent, posibil fizic, cu siguranţă politic. După ce a transformat Rusia într-un stat corupt, din ce în ce mai sărac și nemodernizat, Putin merită doar oprobriul elitelor care recunosc o navă care se scufundă atunci când o văd.

Când Putin va pleca, sistemul politic al cărui pivot este el se va prăbuși în mijlocul unei lupte vicioase pentru putere. Iar când sistemul va dispărea și va domni haosul, motivația pentru ceceni, bașkeri, daghestanieni, tătari, iakuți și mulți alții din republicile Federației Ruse de a-și salva pielea prin secesiune se va dovedi enormă. Va fi suficient ca unul dintre ei să dea startul, așa cum s-a întâmplat în Lituania sovietică în 1989.

Și din moment ce Federația Rusă disfuncțională sistemic seamănă din ce în ce mai mult cu Uniunea Sovietică din 1991, prăbușirea Rusiei devine, datorită lui Putin, inevitabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#greseli #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.