CEO Coinbase: Planificăm să listăm fiecare activ criptografic acolo unde este viabil din punct de vedere juridic

CEO-ul Coinbase, Brian Armstrong, a declarat că bursa intenționează să listeze fiecare activ criptografic, acolo unde este permis din punct de vedere legal acest lucru.

„Memento despre modul în care Coinbase listează activele: obiectivul nostru este să listăm * fiecare * activ acolo unde este legal să se facă acest lucru”, a scris el pe Twitter.

1/ Reminder about how Coinbase lists assets: our goal is to list *every* asset where it is legal to do so.

— Brian Armstrong (@brian_armstrong) June 28, 2021

Armstrong a adăugat că platforma nu dorește ca nicio monedă să primească un statut special.

„În afara standardelor noastre de listare (pentru siguranță / legalitate), nu oferim o opinie cu privire la valoarea fiecărui activ. Suntem agnostici, deoarece credem în piețele libere și că consumatorii ar trebui să aibă de ales în criptoeconomie. Aceasta este cum vom avea cea mai mare inovație „, a spus el.

CEO-ul a sugerat că, în timp, bursa va introduce modalități prin care utilizatorii săi pot examina sau evalua fiecare activ. În teorie, aceasta ar fi furnizarea altor consumatori cu informații pentru a lua decizii mai educate, a spus el.

În 2017, bursa a oferit doar patru criptomonede: bitcoin, ethereum, litecoin și bitcoin cash. La acea vreme, o listă Coinbase era o mare ocazie, de multe ori majorând prețul unei monede la anunțul că vine la schimb – ceva care a devenit cunoscut sub numele de „Efectul Coinbase”.

Acum, schimbul listează 63 de criptomonede, de la monede stabile precum tether (USDT) la monede cunoscute precum cardano (ADA) și monede chiar mai obscure precum NKN (NKN), care ocupă locul 166 pe CoinMarketCap.

În ianuarie, Coinbase a spus că ia în considerare 44 de criptomonede pe care ar putea alege să le adauge. A adăugat deja câteva dintre ele, inclusiv ankr (ANKR), curve (CRV) și skale (SKL). Cu doar trei zile în urmă, bursa a adăugat la listă mai multe jetoane, inclusiv barnbridge (BOND), livepeer (LPT) și quant (QNT).

Cu toate că listează atât de multe criptomonede, mai are de parcurs un drum lung, dacă dorește cu adevărat să enumere fiecare criptomonedă.

#coinbase #listare #crypto #active #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.