Cererea de petrol va crește, estimează OPEC. De ce contestă Agenția Internațională pentru Energie aceste date

Cererea de petrol rămâne un indicator important pentru mersul economiei mondiale, chiar și în contextul în care există presiuni uriașe legate de mediu și de reducerea amprentei de carbon la nivel global. OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au viziuni diferite. Organizația de tip cartel consideră că cererea va crește pe termen mediu și lung, în vreme ce AIE se declară mult mai rezervată. Ba chiar se grăbește să declare ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, şi-a revizuit în creştere previziunile pe termen mediu şi lung pentru cererea globală de petrol, spre deosebire de alte previziuni potrivit cărora cererea a atins nivelul maxim, transmite CNBC, citat de digi24.ro.

Grupul marilor producători de petrol a spus că sectorul ţiţeiului ar necesita investiţii uriaşe, de 14.000 de miliarde de dolari dacă doreşte să facă faţă acestei creşteri, chiar şi pe fondul unei expansiuni rapide a tehnologiilor de energie regenerabilă.

Prognoza pe termen lung a OPEC privind cererea globală de petrol diferă de cea a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), principalul organ de supraveghere a energiei din lume. OPEC şi AIE, ambele nume mari din industria energetică, sunt în prezent blocate într-un război al cuvintelor cu privire la nivelul maxim al cererii de petrol.

Previziunile OPEC

În World Oil Outlook 2023, OPEC a declarat că se aşteaptă ca cererea globală să atingă 116 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2045, în creştere de la 99,6 milioane de barili pe zi în 2022 şi cu aproximativ 6 milioane de barili mai mult decât a prezis în raportul de anul trecut.

OPEC a precizat că există şi potenţialul ca acest salt să fie şi mai mare. Creşterea va fi susţinută probabil de India, China, alte ţări asiatice, Africa şi Orientul Mijlociu.

Pentru ca prognoza pe termen lung a cererii de petrol să fie îndeplinită, OPEC a spus că ar fi necesare investiţii în sectorul petrolului de 14.000 de miliarde de dolari, sau aproximativ 610 de miliarde de dolari în medie pe an.

Grupul a spus că este ”vital” ca aceste investiţii să fie finalizate, spunând că este benefic atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Cu robinetul pornit

Pe termen mediu, OPEC a declarat că cererea globală de petrol va atinge probabil un nivel de 110,2 milioane bpd în 2028, reflectând o creştere de 10,6 milioane bpd în comparaţie cu nivelurile din 2022.

”Evoluţiile recente au determinat echipa OPEC să reevalueze exact ceea ce poate oferi fiecare energie, cu accent pe opţiuni şi soluţii pragmatice şi realiste”, a spus secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais, într-o prefaţă la raport.

Al-Ghais a spus că ”apelurile de a opri investiţiile în noi proiecte petroliere sunt greşite şi ar putea duce la haos energetic şi economic. Istoria este plină de numeroase exemple de tulburări care ar trebui să servească drept avertisment pentru ceea ce se întâmplă atunci când factorii de decizie politică nu recunosc complexităţile împletite ale energiei”.

Viziuni diferite

Prognozele OPEC contrastează puternic cu cele ale AIE, care a declarat luna trecută că lumea se află acum la ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, directorul general al AIE, Fatih Birol, a declarat pentru prima dată că cererea de cărbune, petrol şi gaze va atinge vârful înainte de 2030, iar consumul de combustibili fosili va scădea pe măsură ce politicile climatice vor intra în vigoare.

Evaluarea lui Birol se bazează pe World Energy Outlook al AIE, un raport influent care urmează să fie publicat în octombrie.

AIE: Petrolul, principalul motor al crizei climatice

Şeful AIE a salutat prognoza ca fiind ”un punct de cotitură istoric”, dar a precizat că scăderile proiectate nu vor fi ”suficient de aproape” pentru a pune lumea pe calea limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Acest prag de temperatură este considerat pe scară largă ca fiind esenţial pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Arderea combustibililor fosili este principalul motor al crizei climatice.

OPEC a criticat aspru previziunile AIE privind cererea maximă de combustibili fosili înainte de sfârşitul deceniului.

Grupul a declarat într-o declaraţie publicată pe 14 septembrie că naraţiunea AIE este ”extrem de riscantă”, ”nepractică” şi ”condusă ideologic”.

OPEC a cerut anterior AIE să fie ”foarte atentă” în ceea ce priveşte subminarea investiţiilor din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #cerere #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF