CFM renaște… în flăcări! O locomotivă a luat foc la două zile după mesajul de „redresare” al lui Bolea

O locomotivă a luat foc vineri, 8 mai, în apropierea stației de cale ferată Visterniceni din municipiul Chișinău, la doar două zile după ce autoritățile au anunțat finalizarea achitării restanțelor salariale la Calea Ferată din Moldova și relansarea activității întreprinderii.

Potrivit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, apelul la 112 a fost recepționat la ora 11:23, iar la fața locului au intervenit două echipe de pompieri. Incendiul a fost lichidat rapid, la ora 11:46.

Flăcările au afectat o locomotivă uzată, care era deja scoasă din exploatare și destinată reciclării și dezmembrării. Din fericire, nu au fost raportate victime.

Cauza producerii incendiului urmează să fie stabilită de specialiști.

Incidentul vine la scurt timp după declarațiile făcute pe 6 mai de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care anunța că întreprinderea a reușit să achite integral restanțele salariale istorice și că activitatea feroviară este în proces de redresare.

Potrivit oficialului, datoriile salariale ale întreprinderii, care la sfârșitul anului 2024 se ridicau la circa 144 de milioane de lei, au fost reduse treptat până la zero la data de 30 aprilie 2026, iar o parte dintre angajați au încasat deja salariile pentru luna aprilie.

Autoritățile au mai anunțat că Calea Ferată din Moldova implementează mai multe proiecte de modernizare cu sprijin european, inclusiv reconstrucția unor tronsoane feroviare și achiziția de locomotive noi, în încercarea de a relansa sectorul feroviar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#locomotiva #CFM #incendiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.