UE ține bugetul Moldovei în viață! Pensii și salarii plătite din bani europeni

Republica Moldova este deja profund integrată economic în Uniunea Europeană, atât prin comerț, investiții și finanțare externă, cât și prin legăturile sociale și economice consolidate în ultimii ani. Declarația a fost făcută de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată cu ocazia Zilei Europei.

Potrivit expertului, volumul comerțului cu bunuri dintre Republica Moldova și UE a ajuns la 8,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, comparativ cu 4,1 miliarde de dolari în 2020. Din total, exporturile moldovenești către statele europene au constituit 2,6 miliarde de dolari, iar importurile – 5,9 miliarde de dolari. „UE a fost piața care a absorbit șocurile legate de scăderea exporturilor din 2023 și până în prezent”, a declarat Ioniță, menționând că 67,4% din exporturile Moldovei sunt orientate către piața europeană.

Principalele destinații ale exporturilor sunt România, Italia și Cehia, iar printre produsele livrate se numără componentele automotive, textilele, semințele oleaginoase, cerealele, uleiurile, mobilierul, produsele alimentare, fructele și băuturile alcoolice.

Expertul a evidențiat și creșterea semnificativă a sprijinului financiar european. Dacă în 2019 împrumuturile acordate de UE se ridicau la 22,4 milioane de dolari, în primul trimestru din 2026 acestea au ajuns la aproape 945 de milioane de dolari. „În 2025, UE a fost colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova. Fără acest sprijin, depășirea crizelor recente ar fi fost mult mai dificilă”, a subliniat Ioniță.

În prezent, fondurile europene contribuie direct la acoperirea deficitului bugetar, la plata pensiilor și salariilor, dar și la finanțarea investițiilor publice. În primul trimestru din 2026, creditele oferite de UE au reprezentat 19,3% din totalul împrumuturilor externe, față de doar 4,9% în 2020.

Totodată, Comisia Europeană are un rol central în acordarea granturilor. În 2025, granturile externe au totalizat 4,7 miliarde de lei, dintre care aproape 59% au provenit din surse europene. În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova circa 1,2 miliarde de euro sub formă de granturi.

Investițiile europene domină, de asemenea, economia națională. În 2024, investițiile directe din statele UE au ajuns la 3,5 miliarde de dolari, reprezentând peste 72% din totalul investițiilor străine.

„La capitolul împrumuturi, granturi și investiții suntem integrați în UE”, a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că integrarea economică europeană a Republicii Moldova este deja o realitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #pensii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.