China a lansat prima navă din lume care folosește inteligența artificială. Experți: poate fi folosită în scop militar

China a lansat o navă fără echipaj, care poate să transporte zeci de drone. Nava, numită Zhu Hai Yun, folosește un sistem de inteligență artificială pentru a naviga autonom. Beijingul spune că este vorba despre un instrument de cercetare marină, dar experții sugerează că nava ar putea fi folosită în scop militar.

China a lansat primul transportator de drone fără echipaj din lume care folosește inteligența artificială pentru a naviga autonom, scrie Insider.

Oficial, Beijingul a descris-o ca având ca scop cercetarea maritimă, dar unii experți au spus că nava are potențialul de a fi folosită ca navă militară.

Nava Zhu Hai Yun are peste 88 de metri lungime, 13,7 metri lățime și 6 metri adâncime și poate transporta zeci de drone aeriene, maritime și subacvatice, cu diferite instrumente de observare.

Nava a fost descrisă ca fiind „prima navă mamă inteligentă fără pilot din lume”.
„Beneficiul imediat al Chinei este colectarea de date”, a declarat expertul în strategii internaționale Matthew Funaiole. „Din punct de vedere pur științific, așa cum susține China, am putea vedea drone ale Chinei (atât de suprafață, cât și submarine lansate de pe Zhu Hai Yun) care să contribuie la prevenirea și atenuarea efectelor dezastrelor climatice, la monitorizarea mediului etc.”.

Cu toate acestea, nava ar putea fi folosită și de armata chineză pentru a aduna informații în Marea Chinei de Sud, a adăugat Funaiole, care a spus că rareori poți ști în mod cert care sunt intențiile Chinei. „Când avem de-a face cu China, rareori avem o perspectivă clară asupra intențiilor lor, dar așa cum am văzut legat de acțiunile sale în Marea Chinei de Sud, acțiunile științifice pot fi un precursor sau pot sprijini în alt mod obiectivele militare”, a precizat Funaiole.

Nava a fost prezentată pentru prima dată în mai, dar este de așteptat să fie livrată până la sfârșitul anului 2022, după finalizarea testelor pe mare.

Nava va fi controlată de la distanță și poate călători cu o viteză maximă de 32 de kilometri pe oră, potrivit constructorului naval.

#lansare #nava #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.