Plan anti-criză pentru iarnă: Moldova intră în sezonul rece cu 70% din gaz deja cumpărat

Executivul a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului rece 2025–2026, care conține 48 de acțiuni menite să asigure livrări stabile de energie și să consolideze securitatea energetică a țării.

Printre punctele esențiale se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și suplinirea stocurilor de securitate. Astfel, până la 1 noiembrie, compania Energocom urmează să completeze rezervele de gaze naturale la un nivel de cel puțin 15% din consumul anual mediu.

În caz de întrerupere a livrărilor de energie pe malul stâng al Nistrului, Uniunea Europeană va oferi un sprijin financiar de 60 milioane de euro. Totodată, până la sfârșitul anului urmează să fie pusă în funcțiune linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, iar în octombrie va fi lansată o licitație pentru achiziția de energie electrică. În paralel, autoritățile vor implementa programe de eficiență energetică în instituțiile publice.

Ministrul Energiei, Dorin Jîngăreanu, a declarat că Republica Moldova este deja asigurată cu circa 70% din volumul necesar de gaze pentru sezonul rece. Din totalul estimat de 800 milioane de metri cubi, peste 500 milioane au fost deja achiziționați. Prețurile finale vor fi anunțate după încheierea tuturor licitațiilor, pentru a păstra avantajul competitiv.

Pentru mai multe știr6i urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sezon #gaz #plan #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.