Rețeaua secretă a Iranului cară petrol rusesc spre China, ocolind sancțiunile

China continuă să importe masiv petrol din state aflate sub sancțiuni, folosind inclusiv o rețea de transportatori aparținând așa-numitei „flote fantomă” iraniene. Potrivit unei anchete realizate de Financial Times și organizația C4ADS, care monitorizează operațiuni maritime clandestine, aceeași schemă folosită de Iran pentru a evita restricțiile occidentale este acum aplicată și livrărilor de petrol rusesc.

În 2024, China a cumpărat zilnic circa 2 milioane de barili de petrol din Rusia și 1,5 milioane din Iran, ceea ce a reprezentat aproape o treime din importurile sale totale. Documente oficiale consultate de presă arată că între 2019 și 2023, firma Ocean Glory Giant, înregistrată în Panama, a utilizat un mecanism complex de „garanții maritime”, prin care au fost ipotecate 34 de petroliere în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Oficial, aceste nave trebuiau să transporte petrol malaezian și irakian, însă în realitate au livrat aproape exclusiv petrol iranian, rusesc și venezuelean către China.

Un exemplu este nava Skadi, ipotecată pentru 20 milioane de dolari în noiembrie 2022. În februarie 2023, aceasta a încărcat petrol rusesc Urals din portul Primorsk, a efectuat o transferare pe mare în largul coastelor Spaniei, după care petrolul a fost livrat în China de un alt vas implicat în aceeași schemă, An Shun II. În total, Skadi a efectuat cel puțin cinci transporturi de petrol rusesc și trei de petrol iranian.

Conform analizei C4ADS, în perioada în care au fost active contractele de ipotecă, flota a transportat cel puțin 130 milioane de barili de petrol, în valoare de 9,6 miliarde de dolari. Din acest volum, circa jumătate a provenit din Iran, un sfert din Rusia (aprox. 32,5 milioane de barili, evaluate la 2,4 miliarde de dolari) și aproape o cincime din Venezuela. Aproximativ 93% din aceste transporturi au ajuns în China.

„Această rețea demonstrează cum tacticile de evitare a sancțiunilor se transferă între state aflate sub restricții. Ocean Glory a devenit un fel de super-broker pentru petrol sancționat”, a declarat Andrew Boling, investigator al C4ADS, citat de Financial Times.

În decembrie 2024, Ocean Glory a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Statelor Unite.

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.