Rețeaua secretă a Iranului cară petrol rusesc spre China, ocolind sancțiunile

China continuă să importe masiv petrol din state aflate sub sancțiuni, folosind inclusiv o rețea de transportatori aparținând așa-numitei „flote fantomă” iraniene. Potrivit unei anchete realizate de Financial Times și organizația C4ADS, care monitorizează operațiuni maritime clandestine, aceeași schemă folosită de Iran pentru a evita restricțiile occidentale este acum aplicată și livrărilor de petrol rusesc.

În 2024, China a cumpărat zilnic circa 2 milioane de barili de petrol din Rusia și 1,5 milioane din Iran, ceea ce a reprezentat aproape o treime din importurile sale totale. Documente oficiale consultate de presă arată că între 2019 și 2023, firma Ocean Glory Giant, înregistrată în Panama, a utilizat un mecanism complex de „garanții maritime”, prin care au fost ipotecate 34 de petroliere în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Oficial, aceste nave trebuiau să transporte petrol malaezian și irakian, însă în realitate au livrat aproape exclusiv petrol iranian, rusesc și venezuelean către China.

Un exemplu este nava Skadi, ipotecată pentru 20 milioane de dolari în noiembrie 2022. În februarie 2023, aceasta a încărcat petrol rusesc Urals din portul Primorsk, a efectuat o transferare pe mare în largul coastelor Spaniei, după care petrolul a fost livrat în China de un alt vas implicat în aceeași schemă, An Shun II. În total, Skadi a efectuat cel puțin cinci transporturi de petrol rusesc și trei de petrol iranian.

Conform analizei C4ADS, în perioada în care au fost active contractele de ipotecă, flota a transportat cel puțin 130 milioane de barili de petrol, în valoare de 9,6 miliarde de dolari. Din acest volum, circa jumătate a provenit din Iran, un sfert din Rusia (aprox. 32,5 milioane de barili, evaluate la 2,4 miliarde de dolari) și aproape o cincime din Venezuela. Aproximativ 93% din aceste transporturi au ajuns în China.

„Această rețea demonstrează cum tacticile de evitare a sancțiunilor se transferă între state aflate sub restricții. Ocean Glory a devenit un fel de super-broker pentru petrol sancționat”, a declarat Andrew Boling, investigator al C4ADS, citat de Financial Times.

În decembrie 2024, Ocean Glory a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Statelor Unite.

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli