China poluează mai mult decât toate țările dezvoltate la un loc. Cine este pe locul doi

China este în responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat, potrivit noilor cercetări publicate de Rhodium Group, scrie Digi24.

Emisiile Chinei a şase gaze care captează căldura au crescut la echivalentul a 14,09 miliarde de tone de CO2 în 2019, depăşind totalul de gaze de efect de seră a membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu aproximativ 30 de milioane de tone, potrivit grupului de cercetare a climei din New York.

China și-a luat angajamentul ca până în 2060 să ajungă la emisii zero. Emisiile produse de China au reprezentat 27% din emisiile globale. SUA, al doilea cel mai mare emitent, a contribuit cu 11%, în timp ce India a depăşit pentru prima dată Uniunea Europeană cu aproximativ 6,6% din totalul global.

Din cauza că China are cea mai multă populație, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai mici decât cele din SUA şi, pe o bază istorică, membrii OECD sunt încă cei mai mari vinovaţi ai încălzirii din lume, după ce au pompat în atmosferă de patru ori mai multe gaze cu efect de seră decât China din 1750.

„Istoria Chinei ca emiţător major este relativ scurtă în comparaţie cu ţările dezvoltate, dintre care multe au cu un secol de poluare mai mult”, susțin cercetătorii.

#poluare #emisii de gaze #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.