China poluează mai mult decât toate țările dezvoltate la un loc. Cine este pe locul doi

China este în responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat, potrivit noilor cercetări publicate de Rhodium Group, scrie Digi24.

Emisiile Chinei a şase gaze care captează căldura au crescut la echivalentul a 14,09 miliarde de tone de CO2 în 2019, depăşind totalul de gaze de efect de seră a membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu aproximativ 30 de milioane de tone, potrivit grupului de cercetare a climei din New York.

China și-a luat angajamentul ca până în 2060 să ajungă la emisii zero. Emisiile produse de China au reprezentat 27% din emisiile globale. SUA, al doilea cel mai mare emitent, a contribuit cu 11%, în timp ce India a depăşit pentru prima dată Uniunea Europeană cu aproximativ 6,6% din totalul global.

Din cauza că China are cea mai multă populație, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai mici decât cele din SUA şi, pe o bază istorică, membrii OECD sunt încă cei mai mari vinovaţi ai încălzirii din lume, după ce au pompat în atmosferă de patru ori mai multe gaze cu efect de seră decât China din 1750.

„Istoria Chinei ca emiţător major este relativ scurtă în comparaţie cu ţările dezvoltate, dintre care multe au cu un secol de poluare mai mult”, susțin cercetătorii.

#poluare #emisii de gaze #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.