China poluează mai mult decât toate țările dezvoltate la un loc. Cine este pe locul doi

China este în responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat, potrivit noilor cercetări publicate de Rhodium Group, scrie Digi24.

Emisiile Chinei a şase gaze care captează căldura au crescut la echivalentul a 14,09 miliarde de tone de CO2 în 2019, depăşind totalul de gaze de efect de seră a membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu aproximativ 30 de milioane de tone, potrivit grupului de cercetare a climei din New York.

China și-a luat angajamentul ca până în 2060 să ajungă la emisii zero. Emisiile produse de China au reprezentat 27% din emisiile globale. SUA, al doilea cel mai mare emitent, a contribuit cu 11%, în timp ce India a depăşit pentru prima dată Uniunea Europeană cu aproximativ 6,6% din totalul global.

Din cauza că China are cea mai multă populație, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai mici decât cele din SUA şi, pe o bază istorică, membrii OECD sunt încă cei mai mari vinovaţi ai încălzirii din lume, după ce au pompat în atmosferă de patru ori mai multe gaze cu efect de seră decât China din 1750.

„Istoria Chinei ca emiţător major este relativ scurtă în comparaţie cu ţările dezvoltate, dintre care multe au cu un secol de poluare mai mult”, susțin cercetătorii.

#poluare #emisii de gaze #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.