Tehnologiile verzi au nevoie de minerale rare. Care sunt aceste minerale și ce s-ar întâmpla în lipsa lor

08 Mai 2021, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Mai 2021, 09:26 // Actual //  MD Bani

Noile tehnologii verzi și ecologice, cum ar fi turbinele eoliene și mașinile electrice, vor avea nevoie de mai multe minerale așa-zise „critice”, adică acele metale și nemetale care există în rezerve limitate. Se așteaptă ca cererea pentru astfel de materiale să crească, ceea ce înseamnă că țintele anunțate pentru climă ar putea fi iluzorii.

Pentru a îndeplini toate obiectivele propuse referitoare la climă, oferta de minerale critice va trebui mărită în următoarele decenii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Un raport al organizaţiei din Paris, intitulat „Rolul mineralelor critice în tranziţia către energia curată”, se concentrează pe importanţa nichelului, cobaltului, litiului, cuprului şi elementelor de pământuri rare, relatează CNBC.

Cererea şi vulnerabilitatea ofertei variază foarte mult în funcţie de mineral, dar nevoile generale ale sectorului energetic pentru minerale critice ar putea creşte de până la 6 ori până în 2040, în funcţie de cât de repede vor acţiona guvernele pentru a reduce emisiile, arată raportul.

Potrivit Agenției, o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe resurse minerale decât o centrală electrică cu gaz de dimensiuni similare.

Totuși, se încearcă să fie găsite soluții, de exemplu, la sfârşitul lunii aprilie Departamentul pentru Energie al SUA a anunţat că a acordat o finanţare de 19 milioane de dolari pentru 13 proiecte axate pe producerea de elemente din pământuri rare şi minerale critice.

 Elementele de pământuri rare şi mineralele critice sunt vitale pentru fabricarea bateriilor, magneţilor şi a altor componente importante pentru economia energiei curate.

Ce s-ar putea întâmpla fără aceste minerale?

Având în vedere că cererea pentru aceste materiale va creşte, vor fi de depăşit o serie de obstacole. Iată ce provocări a evidențiat Agenția referitor la lipsa de minerale. Acestea includ lanţurile de aprovizionare descrise că fiind „complexe şi uneori opace”; concentraţia ridicată de materiale într-un număr mic de ţări; standarde sociale şi de mediu mai dure de la producători; o scădere a calităţii depozitelor disponibile.

În acest context, există o eventuală neconcordanţă între ambiţiile climatice ale lumii şi disponibilitatea mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru realizarea acestor ambiţii, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, într-un comunicat.

Astfel, dacă nu sunt luate măsuri din timp și găsite soluții eficiente, țintele climatice ar putea deveni simple iluzii. Guvernele vor trebui să vină cu un răspuns cât mai concret în această problemă, spun reprezentanții Agenției.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!