China sfidează sancțiunile occidentale, iar Rusia devine cel mai mare furnizor al său de petrol

Rusia a depăşit Arabia Saudită, devenind cel mai important furnizor de ţiţei al Chinei în 2023, în condiţiile în care cel mai mare importator de ţiţei din lume a sfidat sancţiunile occidentale, pentru a cumpăra cantităţi mari de petrol la preţ redus destinate fabricilor sale de procesare.

Rusia a livrat anul trecut o cantitate record de 107,02 milioane de tone de ţiţei către China, echivalentul a 2,14 milioane de barili pe zi (bpd), arată datele vamale chineze, cu mult mai mult decât alţi mari exportatori de petrol, cum ar fi Arabia Saudită şi Irakul, transmite Reuters.

Importurile din Arabia Saudită, anterior cel mai mare furnizor al Chinei, au scăzut cu 1,8%, până la 85,96 milioane de tone, deoarece gigantul petrolier din Orientul Mijlociu a pierdut cota de piaţă în favoarea ţiţeiului rusesc mai ieftin.

Evitat de mulţi cumpărători internaţionali în urma sancţiunilor occidentale cu privire la invadarea Ucrainei de către Kremlin în 2022, ţiţeiul rus a fost tranzacţionat cu reduceri semnificative faţă de valorile de referinţă internaţionale în mare parte a anului trecut, pe fondul unui plafon de preţ impus de Occident.

Accelerarea cererii de la rafinăriile chineze şi indiene pentru petrolul cu preţ mic a crescut preţul ţiţeiului rusesc ESPO în 2023, depăşind plafonul de preţ al barilului de 60 de dolari, al Grupului celor şapte, impus în decembrie 2022, pe măsură ce au proliferat opţiunile alternative de transport şi asigurare pentru eludarea sancţiunilor.

Transporturile de ţiţei ESPO pentru livrarea în decembrie au avut preţuri la o reducere de aproximativ 50 de cenţi până la 20 de cenţi pe baril faţă de indicele de referinţă ICE Brent, faţă de o primă de 1 dolar pentru mărfurile livrate în octombrie şi o reducere de 8,50 dolari pentru transporturile livrate în martie, potrivit surselor comerciale.

În acelaşi timp, Arabia Saudită a crescut preţurile pentru petrolul său de referinţă Arab Light din iulie, împingând unele rafinării să caute mărfuri mai ieftine.

Pentru a susţine preţurile, Arabia Saudită şi Rusia, doi dintre primii trei mari producători de petrol din lume, au anunţat anul trecut reduceri de producţie şi export.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte.

Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment.

Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi.

„China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg.

Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei.

„Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy.

După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică.

Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL.
Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe.

În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL.

Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060.

„Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare.

Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie.

„Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.