”Grăsuțul” Kim spune că preşedintele Vladimir Putin şi-a manifestat intenţia de a vizita Phenianul

21 Ian. 2024, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2024, 12:50 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA, informează Reuters.

Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate.

Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP.

Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei.

În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept „o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare” a ajutorului nord-coreean pentru Moscova.

La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit.

În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.