Chinezii vor să „cucerească” Luna! Până în 2030 vor trimite astronauți

13 Iul. 2023, 17:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2023, 17:51 // Actual //  bani.md

Oficialii chinezi au dezvăluit miercuri, 12 iulie, noi detalii despre planurile lor pentru o misiune lunară cu echipaj uman, pe măsură ce China încearcă să devină a doua naţiune care trimite oameni pe Lună.

Zhang Hailian, inginer şef adjunct la Agenţia Spaţială Manned din China (CMSA), a dezvăluit planul preliminar la un summit aerospaţial din oraşul Wuhan, miercuri, potrivit agenţiei de ştiri de stat Xinhua.

Misiunea, care ar urma să aibă loc înainte de 2030, face parte dintr-un proiect de înfiinţare a unei staţii de cercetare lunară. Va investiga cel mai bun mod de a construi baza şi va efectua misiuni de explorare a lunii şi alte experimente, a spus Zhang, citat de CNN.

Două vehicule de lansare vor trimite un modul de suprafaţă lunar şi o navetă spaţială cu echipaj uman în orbita lunară, înainte de a se conecta între ele, potrivit Global Times. După conectare, astronauţii chinezi aflaţi la bordul navei spaţiale vor intra în modul, care este folosit pentru a coborî pe suprafaţa lunii.

În timp ce se vor afla pe Lună, ei vor colecta probe şi vor efectua misiuni de „explorare ştiinţifică”, înainte de a pleca înapoi spre modul şi de a se reuni cu nava spaţială care îi aşteaptă în orbită. Nava îi va duce acasă pe Pământ, a relatat Global Times.

Pentru a se pregăti pentru misiune, cercetătorii chinezi sunt ocupaţi să dezvolte tot echipamentul necesar, inclusiv costume lunare, rovere lunare cu echipaj uman, nave spaţiale cu echipaj uman şi module lunare, a relatat Xinhua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.