Republica Moldova a primit credite externe record în primul trimestru al anului 2023

În primele trei luni ale anului 2023, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a împrumuturilor externe de stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Ministerului Finanțelor, Moldova a obținut împrumuturi externe în valoare de 183,6 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 77% sau 80,3 milioane de dolari față de primul trimestru al anului 2022. Această creștere semnificativă în obținerea de fonduri externe indică încrederea sporită a creditorilor internaționali.

Analiza structurii intrărilor de împrumuturi externe de stat pe tipuri de creditori, arată că majoritatea acestora provin de la creditorii multilaterali. În special, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a transferat cea mai mare sumă de împrumuturi către Moldova în această perioadă, în valoare de 148,1 milioane de dolari, reprezentând aproximativ 80,7% din suma totală obținută. Fondul Monetar Internațional a acordat Moldovei un împrumut de 27,8 milioane de dolari, reprezentând 15,1% din suma totală, iar Asociația Internațională pentru Dezvoltare a acordat un împrumut de 6,6 milioane de dolari, reprezentând 3,6% din suma totală.

În plus, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA) a furnizat un împrumut de 0,6 milioane de dolari (0,4% din suma totală), în timp ce Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat un împrumut de 0,4 milioane de dolari (0,2%). Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a acordat cel mai mic împrumut, în valoare de 0,03 milioane de dolari (0,02% din suma totală).

Aceste împrumuturi externe de stat vor contribui la susținerea eforturilor de dezvoltare economică a Moldovei și la finanțarea proiectelor prioritare în diverse sectoare. Guvernul moldovean va utiliza aceste fonduri pentru a stimula creșterea economică, a îmbunătăți infrastructura, a sprijini reformele structurale și a promova dezvoltarea sustenabilă în întreaga țară.

Cu toate acestea, este important ca autoritățile moldovene să gestioneze împrumuturile în mod responsabil și să utilizeze aceste fonduri în mod eficient și transparent, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și a reduce povara datoriei pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestre #dolari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.