Chișinău, magnetul Moldovei: 60% din economie și un moldovean din trei trăiesc aici

11 Oct. 2024, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2024, 16:21 // Actual //  Ursu Victor

Populația municipiului Chișinău reprezintă peste 27% din populația Republicii Moldova, generând 60% din PIB-ul național, conform declarațiilor expertului economic Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Acesta a prezentat vineri, 11 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, date relevante despre impactul economic al capitalei.

Chișinăul produce 55% din întreaga producție industrială a țării, concentrează 70% din activitatea de construcții și atrage 90% din investițiile moldovenilor în locuințe. În ceea ce privește vânzările, capitala înregistrează 75% din totalul la nivel național, iar 82% din afacerile mari ale Moldovei sunt localizate aici.

Ioniță a subliniat că populația Chișinăului, estimată să atingă 665 de mii în 2024, va constitui 27,5% din totalul țării, cu tendința de a ajunge la 30% în următorii ani. În plus, el a arătat că municipiul este tânăr din punct de vedere demografic, cu o concentrare ridicată a persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, fiind mult mai tânăr decât mediul rural.

Economistul a detaliat și evoluția economică a municipiului, estimând un PIB regional de 203,8 miliarde de lei în 2024, cu o cifră de afaceri a întreprinderilor din Chișinău care ar putea depăși 500 de miliarde de lei. De asemenea, valoarea lucrărilor de construcții din capitală este prognozată la 13,9 miliarde de lei pentru anul curent, ceea ce reprezintă 70% din totalul național.

„Diferența dintre Chișinău și restul țării este de patru ori în termeni economici, iar această discrepanță crește în fiecare an”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.