Piesele de schimb pentru mașinile americane și europene s-au scumpit cu peste 100% în Rusia de la începutul războiului

În Rusia, prețurile pieselor auto continuă să crească semnificativ, în special pentru mașinile americane și europene. De la începutul războiului din Ucraina, în ultimii doi ani și jumătate, costurile pieselor de schimb pentru aceste vehicule au crescut cu peste 100%, conform informațiilor furnizate de companiile de asigurări și citate de publicația „Izvestia”.

De la începutul anului 2022 până în septembrie 2024, prețurile pieselor pentru mașinile americane au crescut cu 122%, iar cele pentru mașinile europene aproape s-au dublat, potrivit datelor oferite de „Renaissance Insurance”. În aceeași perioadă, piesele pentru autoturismele coreene s-au scumpit cu 55%, iar pentru cele chineze cu 60%.

Skoda a înregistrat cea mai mare creștere a costurilor de reparație, cu o majorare de 264% a prețurilor pieselor de schimb. În general, piesele pentru mărcile din grupul VAG (Volkswagen, Audi, SEAT, Skoda, Bentley, Bugatti, Lamborghini, Porsche) au crescut cu 260% în perioada 2022-2024, conform vicepreședintelui pentru asigurări auto al „Renaissance Insurance”, Serghei Demidov.

Datele furnizate de „Rosgosstrakh” arată că, în ultimii doi ani și jumătate, piesele pentru Volkswagen s-au scumpit cu 114,5%, pentru Audi cu 102%, pentru BMW cu 86,5%, iar pentru Mercedes-Benz cu 84%. Pe de altă parte, cele mai mici creșteri de prețuri au fost înregistrate la Kia (37%), Lada (38,5%), Hyundai (42%), Haval (45%) și Renault (46%).

Uniunea Rusă a Asigurătorilor Auto (RSA) a explicat această dinamică a prețurilor prin efectul sancțiunilor. În actualele condiții, canalele și schemele de aprovizionare cu piese de schimb în Rusia sunt în continuă schimbare, ceea ce duce la creșterea costurilor pentru furnizori și comercianți, influențând prețurile finale pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piese #scumpire #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.