Chișinăul lovit direct în „Călcâiul lui Ahile”! FMI: Reforma justiției întârzie

Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a cincea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și pentru prima evaluare a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). Deși programul s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, implementarea unor reforme structurale, inclusiv cele din sectorul justiției, continuă să întâmpine întârzieri semnificative.

Pe parcursul ultimelor săptămâni, misiunea FMI condusă de doamna Clara Mira a purtat discuții la Chișinău și virtual de la Washington. În urma acestor discuții, doamna Mira a declarat:

„Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi.”

Finalizarea evaluării programelor va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA), ceea ce va aduce suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale la aproximativ 636,5 milioane dolari SUA.

Deși programul ECF/EFF s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, s-au înregistrat întârzieri în implementarea reformelor structurale esențiale, în special în sectorul justiției. Printre aceste întârzieri se numără adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție, care prevede un proces credibil de selecție a judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

S-a convenit asupra extinderii termenului-limită pentru realizarea reformelor care se implementează cu întârziere și asupra introducerii unor noi criterii de performanță structurală. Acestea includ:
– Consolidarea independenței, transparenței și responsabilității BNM.
– Întărirea independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului.
– Modernizarea și consolidarea auditurilor fiscale.
– Prezentarea conturilor bugetare în conformitate cu Manualul de statistică bugetară al FMI – GFSM 2014.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, unde vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie. Finalizarea acestor evaluări este esențială pentru accesarea fondurilor necesare și pentru continuarea reformelor structurale, care sunt vitale pentru stabilitatea și creșterea economică a țării.

Implementarea reformelor structurale, în special în sectorul justiției, rămâne o provocare majoră pentru Republica Moldova. Deși au fost făcute progrese, întârzierile în aceste reforme pot afecta negativ perspectivele economice ale țării. Acordul la nivel de experți cu FMI reprezintă un pas important, dar realizarea obiectivelor stabilite este crucială pentru succesul pe termen lung al programelor economice și pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.