Chișinăul lovit direct în „Călcâiul lui Ahile”! FMI: Reforma justiției întârzie

Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a cincea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și pentru prima evaluare a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). Deși programul s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, implementarea unor reforme structurale, inclusiv cele din sectorul justiției, continuă să întâmpine întârzieri semnificative.

Pe parcursul ultimelor săptămâni, misiunea FMI condusă de doamna Clara Mira a purtat discuții la Chișinău și virtual de la Washington. În urma acestor discuții, doamna Mira a declarat:

„Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi.”

Finalizarea evaluării programelor va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA), ceea ce va aduce suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale la aproximativ 636,5 milioane dolari SUA.

Deși programul ECF/EFF s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, s-au înregistrat întârzieri în implementarea reformelor structurale esențiale, în special în sectorul justiției. Printre aceste întârzieri se numără adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție, care prevede un proces credibil de selecție a judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

S-a convenit asupra extinderii termenului-limită pentru realizarea reformelor care se implementează cu întârziere și asupra introducerii unor noi criterii de performanță structurală. Acestea includ:
– Consolidarea independenței, transparenței și responsabilității BNM.
– Întărirea independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului.
– Modernizarea și consolidarea auditurilor fiscale.
– Prezentarea conturilor bugetare în conformitate cu Manualul de statistică bugetară al FMI – GFSM 2014.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, unde vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie. Finalizarea acestor evaluări este esențială pentru accesarea fondurilor necesare și pentru continuarea reformelor structurale, care sunt vitale pentru stabilitatea și creșterea economică a țării.

Implementarea reformelor structurale, în special în sectorul justiției, rămâne o provocare majoră pentru Republica Moldova. Deși au fost făcute progrese, întârzierile în aceste reforme pot afecta negativ perspectivele economice ale țării. Acordul la nivel de experți cu FMI reprezintă un pas important, dar realizarea obiectivelor stabilite este crucială pentru succesul pe termen lung al programelor economice și pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.