Chișinăul preia activele Lukoil. Junghietu: Aeroportul va fi responsabil de terminalul petrolier

14 Nov. 2025, 17:39
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
14 Nov. 2025, 17:39 // Slider //  Grîu Tatiana

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat semnarea unui contract de comodat cu Lukoil, prin care terminalul petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău a fost preluat în administrare cu titlu gratuit, pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de kerosen către sectorul avia. Procesul de primire-predare a bunurilor a fost realizat pe parcursul zilei de 13 noiembrie 2025.

„Terminalul petrolier de la Aeroport reprezintă un activ strategic pentru stat, prin urmare, este important ca furnizarea de kerosen pentru sectorul avia să se desfășoare fără întreruperi. În acest scop, grupul de lucru constituit pe subiectul aprovizionării cu combustibil, de comun cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și implementat un plan de management, astfel încât furnizarea combustibilului să aibă loc fără perturbări”, a scris Dorin Junghietu.

În paralel, autoritățile au negociat cu o companie românească vânzarea de combustibil către Aeroport, iar exportul urmează să fie aprobat chiar astăzi.

”În această perioadă, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier. Etapa următoare va fi cumpărarea de către AIC a activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea Lukoil”, afirmă ministrul.

Referitor la stațiile Lukoil, Junghietu a precizat că acestea sunt în prezent aproximativ 100 pe piața locală, însă piața petrolieră din Republica Moldova rămâne diversificată, cu mai mulți operatori care utilizează lanțuri logistice variate, atât terestru din România, cât și prin Portul Giurgiulești, asigurând stocuri stabile de combustibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!