Christine Lagarde, președinta BCE atenționează asupra inflației ridicate în zona euro: Suntem foarte atenți

14 Apr. 2022, 18:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2022, 18:06 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Războiul din Ucraina a crescut pericolul ca inflaţia, care este deja la un nivel record, să se majoreze şi mai mult, ceea ce confirmă că strategia Băncii Centrale Europene (BCE) de a pune capăt stimulentelor în lunile următoare este una adecvată, a declarat joi preşedinta BCE, Christine Lagarde, transmite Bloomberg.

Potrivit informațiilor, inflaţia de bază în zona euro a atins luna trecută un nivel record de 7,5%. Nivelul este de aproape patru ori mai mult decât ţinta BCE, iar ritmul de creştere a preţurilor ar putea să accelereze în condiţiile în care războiul din Ucraina împinge în sus preţurile la energie şi alimente.

„Riscurile în sus la adresa prognozei de inflaţie s-au intensificat şi ele, în special pe termen scurt. Suntem foarte atenţi cu privire la incertitudinile actuale şi urmărim îndeaproape ultimele date în legătură cu implicaţiile asupra prognozei de inflaţie pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În acest context, BCE va începe să majoreze dobânzile „la un anumit timp” după ce va pune capăt achiziţiilor de active.

„Respectăm strategia pe are am convenit-o. Finalizăm mai întâi achiziţiile de active şi, la un anumit timp după aceea, vom decide prima majorare a dobânzii”, a spus Lagarde, adăugând că cel mai probabil achiziţiile de active se vor încheia în trimestrul al treilea. În ceea ce priveşte expresia „la un anumit timp după aceea”, Lagarde a explicat că aceasta poate fi interpretată ca orice de la o săptămână, până la câteva luni.

Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, având în vedere că multe dintre acestea au început să majoreze dobânzile încă de anul trecut. Numai în ultimele zile, băncile centrale din Canada, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă au majorat costul creditului. La rândul său, Rezerva Federală americană urmează să majoreze dobânda de bază de mai multe ori în următorii doi ani.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 10:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2026, 10:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija arată că piața sulfatului de amoniu din Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importuri, în lipsa unor capacități locale de producție. În 2025, în țară au fost importate 31,4 mii tone de sulfat de amoniu în valoare de 179,1 milioane lei, la un preț mediu de 5.703 lei pe tonă.

Datele arată o sezonalitate pronunțată. Cea mai intensă lună a fost noiembrie, când au fost aduse 9,4 mii tone, echivalentul a 30% din importul anual. August și februarie au fost, de asemenea, luni cu volume ridicate, fiecare cu aproximativ 15% din totalul anual. În contrast puternic, perioada martie–mai a înregistrat importuri aproape simbolice, sub 130 de tone cumulat. În aprilie s-a înregistrat și cel mai mare preț al anului, 12.528 lei pe tonă, de peste două ori peste media anuală, ceea ce indică livrări speciale sau partizi foarte mici la costuri ridicate.

La nivel de prețuri, cele mai competitive luni au fost iulie și septembrie, când tona de sulfat de amoniu a costat între 5.379 și 5.450 lei. Diferența dintre maximul din aprilie și minimul din septembrie a depășit 130%, evidențiind volatilitatea accentuată a pieței.

Din punct de vedere geografic, Rusia domină clar structura importurilor. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 17,6 mii tone, în valoare de 99,3 milioane lei, ceea ce reprezintă 56% din volumul total și 55,5% din valoare. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 5.644 lei pe tonă, ușor sub media pieței, fapt care confirmă competitivitatea ofertei estice.

Pe poziția a doua se situează China, cu 12,5 mii tone și o cotă de aproape 40% din piață. Împreună, Rusia și China asigură 95,7% din importurile Moldovei, ceea ce indică o dependență critică de aceste două direcții. Alternativele europene au o pondere marginală și sunt considerabil mai scumpe. De exemplu, produsul din România a fost importat la un preț mediu de 8.627 lei pe tonă, cu peste 50% mai mult decât media pieței, iar livrările din UE au atins 10.455 lei pe tonă, cu 83% peste nivelul mediu.

La nivelul companiilor importatoare, piața este concentrată. 19 firme au realizat importuri, însă primele trei – Piramida-Market SRL, Carvidon-Trade SRL și Agrostoc Ci SRL – controlează aproape 67% din volum. Liderul pieței, Piramida-Market SRL, a importat 8,9 mii tone, dintre care 97% provin din Rusia. Carvidon-Trade SRL este orientată integral spre furnizorii ruși, în timp ce Agrostoc Ci SRL se bazează aproape exclusiv pe China.

Analiza arată că piața moldovenească a sulfatului de amoniu este caracterizată de o structură oligopolistă, cu o dependență majoră de importurile din Rusia și China. Diferențele de preț între importatori ajung la peste 20%, chiar și atunci când lucrează cu aceleași țări de origine, ceea ce sugerează variații semnificative în condițiile contractuale și logistica utilizată.

Concluzia economistului este că vulnerabilitatea strategică a sectorului agricol rămâne ridicată, în condițiile în care peste jumătate din necesarul de sulfat de amoniu este acoperit din Rusia, iar aproape întreaga piață depinde de doar două surse externe. Evoluțiile din 2026 vor depinde de contextul geopolitic, costurile logistice și cursul valutar, iar fără diversificare, riscurile structurale vor persista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!