Christine Lagarde, președinta BCE atenționează asupra inflației ridicate în zona euro: Suntem foarte atenți

Războiul din Ucraina a crescut pericolul ca inflaţia, care este deja la un nivel record, să se majoreze şi mai mult, ceea ce confirmă că strategia Băncii Centrale Europene (BCE) de a pune capăt stimulentelor în lunile următoare este una adecvată, a declarat joi preşedinta BCE, Christine Lagarde, transmite Bloomberg.

Potrivit informațiilor, inflaţia de bază în zona euro a atins luna trecută un nivel record de 7,5%. Nivelul este de aproape patru ori mai mult decât ţinta BCE, iar ritmul de creştere a preţurilor ar putea să accelereze în condiţiile în care războiul din Ucraina împinge în sus preţurile la energie şi alimente.

„Riscurile în sus la adresa prognozei de inflaţie s-au intensificat şi ele, în special pe termen scurt. Suntem foarte atenţi cu privire la incertitudinile actuale şi urmărim îndeaproape ultimele date în legătură cu implicaţiile asupra prognozei de inflaţie pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În acest context, BCE va începe să majoreze dobânzile „la un anumit timp” după ce va pune capăt achiziţiilor de active.

„Respectăm strategia pe are am convenit-o. Finalizăm mai întâi achiziţiile de active şi, la un anumit timp după aceea, vom decide prima majorare a dobânzii”, a spus Lagarde, adăugând că cel mai probabil achiziţiile de active se vor încheia în trimestrul al treilea. În ceea ce priveşte expresia „la un anumit timp după aceea”, Lagarde a explicat că aceasta poate fi interpretată ca orice de la o săptămână, până la câteva luni.

Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, având în vedere că multe dintre acestea au început să majoreze dobânzile încă de anul trecut. Numai în ultimele zile, băncile centrale din Canada, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă au majorat costul creditului. La rândul său, Rezerva Federală americană urmează să majoreze dobânda de bază de mai multe ori în următorii doi ani.

#Christine Lagarde #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.