Cifrele rușinii! Moldova își îngroapă viitorul: 139.000 de tineri, fără loc în societate

Proporția tinerilor din categoria NEET (care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri de formare profesională) a fost de 26,0% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-34 ani, marcând o scădere de 2,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. În cifre absolute, acest grup însumează 139.500 de tineri, dintre care majoritatea sunt femei (63,8%), arată datele Biroului Național de Statistică.

31,5% dintre tineri nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională (+3,6 p.p. față de 2023).
35,3% sunt angajați, dar nu urmează nicio formă de educație (+0,2 p.p.).
Doar 3,0% dintre tineri combină studiile cu un loc de muncă.

Tinerii plecați peste hotare la muncă sau în căutare de lucru pentru perioade scurte (sub un an) reprezintă 4,2% din total, înregistrând o scădere de 1,7 p.p. față de 2023. Cea mai mare pondere a acestei categorii se află în grupa de 25-29 de ani (5,3%).

Datele BNS arată că în rândul tinerilor NEET de 15-34 ani, cei mai mulți sunt femei care îngrijesc de familie (38,6%), în timp ce bărbații domină categoria celor care au plecat sau intenționează să plece la muncă peste hotare (până la 60,1%).

Tinerii de 15-19 ani sunt cel mai implicați în educație (89,4%), însă pe măsură ce vârsta crește, procentul acestora scade drastic, ajungând la doar 3,1% pentru cei de 25-29 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emigrare #șomaj #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.