Cine a scos răsărita din țară

Republica Moldova a înregistrat un volum semnificativ de exporturi de semințe de floarea soarelui în luna aprilie, cu un total de 73 de mii de tone, în timp ce, într-un gest surprinzător, Comisia de licențiere a decis să permită importul de răsărită pentru prima dată, acordând dreptul exclusiv companiei Trans Oil. Reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, a declarat că este vorba despre o cantitate de aproximativ 70 de mii de tone de răsărită.

Potrivit datelor publicate de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, în luna aprilie, cele mai mari cantități de semințe de floarea soarelui au fost exportate de către RUSAGRO-PRIM, cu un total de 14,5 mii de tone. Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineț, deținută de Savvelii Russu. Compania deține un elevator la Cupcini, dar și un terminal cerealier, în portul Reni din Ucraina. Pe locul doi la exportul de floarea soarelui este OROM-IMEXPO, cu 13,5 mii tone, și VADALEX GRAINS, cu 6,2 mii de tone.

Iurie Rija a subliniat că, în perioada iulie 2023 – aprilie 2024, Moldova a exportat un total de 794 de mii de tone de semințe de floarea soarelui, sub formă de materie primă și prelucrată.

În ceea ce privește exportul de ulei și răsărită de floarea soarelui, în aceeași perioadă menționată anterior, au fost livrate pe piețele externe 190 de mii de tone de ulei și 435,2 mii de tone de răsărită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.