Cine a scos răsărita din țară

Republica Moldova a înregistrat un volum semnificativ de exporturi de semințe de floarea soarelui în luna aprilie, cu un total de 73 de mii de tone, în timp ce, într-un gest surprinzător, Comisia de licențiere a decis să permită importul de răsărită pentru prima dată, acordând dreptul exclusiv companiei Trans Oil. Reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, a declarat că este vorba despre o cantitate de aproximativ 70 de mii de tone de răsărită.

Potrivit datelor publicate de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, în luna aprilie, cele mai mari cantități de semințe de floarea soarelui au fost exportate de către RUSAGRO-PRIM, cu un total de 14,5 mii de tone. Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineț, deținută de Savvelii Russu. Compania deține un elevator la Cupcini, dar și un terminal cerealier, în portul Reni din Ucraina. Pe locul doi la exportul de floarea soarelui este OROM-IMEXPO, cu 13,5 mii tone, și VADALEX GRAINS, cu 6,2 mii de tone.

Iurie Rija a subliniat că, în perioada iulie 2023 – aprilie 2024, Moldova a exportat un total de 794 de mii de tone de semințe de floarea soarelui, sub formă de materie primă și prelucrată.

În ceea ce privește exportul de ulei și răsărită de floarea soarelui, în aceeași perioadă menționată anterior, au fost livrate pe piețele externe 190 de mii de tone de ulei și 435,2 mii de tone de răsărită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.