Gazprom pregătește o mișcare surpriză pentru Transnistria! Gaze doar pe bază de rezervări zilnice din 31 decembrie

Soarta tranzitului de gaze rusești către Europa prin Ucraina, după 1 ianuarie 2025, ar putea fi influențată de evenimentele din regiunea Transnistria. Licitațiile lunare de capacitate, programate pentru 16 decembrie, ar putea oferi indicii despre planurile Gazprom, în contextul în care actualul acord de tranzit cu Ucraina va expira, potrivit unei analize Heren Natgas.

În prezent, Transnistria, regiunea controlată de Rusia de pe malul stâng al Nistrului, primește gaze din Rusia prin Ucraina, în baza unui acord valabil până în 2026. Totuși, Ucraina a anunțat oficial că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești. În aceste condiții, Gazprom ar putea fi obligat contractual să livreze gaze folosind rute alternative, precum coridorul Turcia-Bulgaria-România.

„Dacă pe 16 decembrie nu se rezervă capacități lunare la punctele de frontieră turco-bulgare, acest lucru ar putea sugera că Gazprom ia în considerare sistarea temporară a livrărilor de gaze către Transnistria la începutul anului 2025. Deși capacități ar putea fi rezervate zilnic începând cu 31 decembrie, costurile acestora ar fi mult mai mari decât cele pentru capacități lunare”, se mai arată în analiză.

Deși, din punct de vedere logistic, ar fi posibilă asigurarea gazelor prin rute sudice, costurile ridicate ar reprezenta o povară financiară semnificativă pentru Moldova. În plus, Moldova depinde de energia electrică produsă în Transnistria, care utilizează gaze rusești.

În prezent, Moldovagaz, controlată de Gazprom, furnizează gaze regiunii transnistrene printr-un intermediar, la tarife de 10 ori mai mici decât cele plătite de consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Lipsa unei strategii clare de integrare a Transnistriei de către guvernul Moldovei complică situația și ar putea amplifica presiunea financiară.

Un eventual acord de tranzit pentru Moldova ar putea permite altor state europene să solicite acces la gazele rusești prin Ucraina. Acest lucru ar putea oferi Ucrainei o justificare pentru a accepta tranzitul fără riscul de a pierde sprijinul populației, în ciuda conflictului cu Rusia.

„Transnistria dispune de rezerve de cărbune suficiente pentru aproximativ 50 de zile, în cazul în care livrările de gaze sunt sistate. Pe termen scurt, companiile Transgaz din România și filiala sa din Moldova, VestMoldtransgaz, ar putea avea un rol crucial, prin reducerea temporară a tarifelor de transport pentru a diminua impactul costurilor suplimentare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi adoptate pentru a preveni o criză majoră”, conchide analiza.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.