Cine este cel mai bine plătit şef de bancă din Europa

CEO-ul UBS, cea mai mare bancă din Elvaţia, Ralph Hamers, s-a bucurat de o creştere salarială de 11% anul trecut, întărindu-şi poziţia de cel mai bine plătit şef de bancă din Europa, scrie Financial Times.

Acesta a condus la începutul anilor 2000 operaţiunile ING Bank din România, având apoi o carieră fulminantă, ajungând CEO la ING Bank, ca apoi să conducă UBS.

Directorul olandez de top a câştigat un total de 12,2 milioane de franci elveţieni (13 milioane de dolari) în salarii şi bonusuri, în creştere faţă de 11 milioane de franci elveţieni în anul precedent, a anunţat luni UBS în raportul său anual, scrie ZF.

Creşterea salariului lui Hamers a survenit în condiţiile în care fondul total de bonusuri al creditorului elveţian a scăzut cu 10%, până la 3,3 miliarde de franci, faţă de anul precedent.

Pentru angajaţii cei mai bine plătiţi ai grupului, fondul de bonusuri s-a redus cu 21%, de la 1,1 miliarde de franci în 2021 la 855 de milioane de franci anul trecut.

Hamers s-a plâns de nivelul salarizării sale cât timp era şef la ING, companie supusă unor reguli stricte ale UE privind plata bancherilor. În momentul în care s-a alăturat UBS, a devenit unul dintre şefii de bănci cu cele mai mari venituri din Europa, învingându-i confortabil pe colegii din UE, Marea Britanie şi Elveţia.

UBS s-a bucurat de un an bun în 2022, beneficiind de plecarea clienţilor de la rivalul Credit Suisse, bancă afectată de mai multe crize succesive. Divizia de wealth management a UBS a ajutat compania să absoarbă diminuarea activităţii de tranzacţionare care a afectat puternic pe rivalii săi, inclusiv Goldman Sachs.

Acţiunile UBS au crescut cu 76% de când Hamers a preluat controlul, chiar dacă profiturile băncii pe întregul an au crescut cu doar 2%.

„Consiliul de administraţie a observat că Ralph Hamers a condus cu succes UBS într-un an dificil şi a oferit rezultate financiare bune, în ciuda unor provocări semnificative din cauza evoluţiilor geopolitice şi macroeconomice”, a scris banca în raportul său anual.

#sef de banca #cel mai platit #banca #salariu #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.