Cine este cel mai deştept om din lume. Nu ridică niciodată vocea şi nu e niciodată stresat

Terence Tao este cel mai deştept om din lume. Nu ridică niciodată vocea şi nu e niciodată stresat. Pentru a întocmi clasamentul special al celor mai inteligenţi oamemi, IQ-ul este folosit ca indicator.

Inteligenţa medie este în jurul scorurilor cuprinse între 90 şi 110, în timp ce vorbim despre oameni cu abilităţi cognitive extraordinare cu peste 130 de puncte. Este cazul, de exemplu, al matematicianului Terence Tao, care, cu 230 de puncte, a fost recunoscut drept cel mai inteligent om de pe Pământ.

Terence s-a născut pe 17 iulie 1975, în Adelaide, Australia, fiu a doi imigranţi din Hong Kong. Tatăl său, dr. Billy Tao, absolvise facultatea de medicină în 1969 şi s-a mutat în Australia, pentru a lucra ca medic pediatru. Mama ei, Grace, era licenţiată în astrofizică şi matematică, tot în Hong Kong.

Printre altele, Terry, aşa cum îl numesc prietenii săi, are doi fraţi şi amândoi au participat la olimpiadele de matematică reprezentând ţara lor. Unul este inginer în calculatoare şi lucrează pentru Google, celălalt, din păcate, suferă de autism, este un maestru internaţional de şah, un pianist talentat şi compozitor, licenţiat în teoria muzicii şi un doctorand în matematică.
Terence Tao a învăţat să citească singur la 2 ani şi începe imediat să-i înveţe pe copiii de 5 ani. La 7 ani, ajunge în ziarele din oraşul său pentru că face îndrumări matematice elevilor de liceu, în timp ce frecventa liceul.

Merge la liceu la 7 ani. Şi programa pe computer. Tao susţine că a învăţat matematica pe cont propriu, urmărind spectacolul pentru copii „Sesame Street”. Când avea 9 ani, Terence îşi împărţea timpul între liceu şi cursuri universitare de matematică avansată, deoarece a fi cu 7-8 ani înaintea vârstei sale în învăţământ nu i se părea suficient. La 10 ani a început să câştige concursuri de matematică, devenind cel mai tânăr participant din istorie la olimpiadele matematice.

Citea benzi desenate, juca Magic şi îşi petrecea nopţile în jocul strategic Civlization.
Astăzi, spune că evită cu totul jocurile video pentru că devine dependent de ele şi nu se mai poate opri până nu le finalizează 100%. De asemenea, îi place latina.

Este o persoană liniştită, calmă, modestă, lipsită de acele atitudini timide şi de acele dificultăţi sociale care sunt întotdeauna asociate cu geniile numerelor. Nu ridică niciodată vocea, nu este niciodată stresat sau deprimat, nu este arogant, nu este antisocial. Singurul semn special: poartă aproape exclusiv tricouri colorate.
Terry are o familie frumoasă, soţie, un fiu şi o fiică. Locuiesc în Los Angeles.

În spatele lui Tao sunt alte personalităţi. Printre cele mai interesante figuri o găsim pe Marilyn vos Savant, considerată cea mai inteligentă femeie din lume, cu un IQ de 228. Scriitoare şi editorialistă, vos Savant a devenit deosebit de cunoscută în 1986, când Cartea Recordurilor Guinness a inclus-o printre cei mai inteligenţi oameni de pe planetă.

Un alt geniu absolut este Christopher Hirata, cu un IQ de 225. Astrofizician care predă la Institutul de Tehnologie din California, a dobândit notorietate în 1996, când, la 14 ani, a devenit cel mai tânăr câştigător al Olimpiadei Internaţionale de Fizică. Doar doi ani mai târziu, Hirata ar fi început o colaborare cu NASA.

Printre cei mai inteligenţi bărbaţi de pe Pământ se numără şi faimosul şahist rus Garry Kasparov, capabil să devină campion mondial la disciplină la doar 22 de ani. IQ-ul său este de 194 de puncte. Ocupă locul 7 în lume, pe baza IQ-ului.

Există o listă importantă cu oameni care nu mai sunt în viaţă. Printre geniile cu un coeficient de inteligenţă foarte ridicat care au schimbat istoria umanităţii nu putem uita pe Albert Einstein, Isaac Newton, Stephen Hakwing, Nikola Tesla în domeniul fizicii. În chimie este obligatoriu să o menţionăm pe Marie Curie, în timp ce Johann Goethe este una dintre figurile de frunte din literatură.

#destept #Terence Tao #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.