Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!