Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Sept. 2026, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 09:35 // Actual //  Ursu Victor

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.