Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Iul. 2026, 21:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Iul. 2026, 21:55 // Actual //  Ursu Victor

Fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că a acceptat funcția într-un moment dificil pentru Republica Moldova, fiind conștient că reformele promovate nu vor fi populare, dar considerând că acestea erau necesare pentru viitorul țării.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Gavriliță afirmă că mandatul de ministru s-a dovedit a fi mult mai complex decât deciziile economice și negocierile cu FMI, descriind funcția drept „un rol profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”.

Fostul ministru admite că a comis și greșeli personale, însă spune că a avut și „marele nenoroc” de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru actuala guvernare.

Un capitol aparte din mesajul său este dedicat spațiului informațional din Republica Moldova, pe care îl consideră vulnerabil. Gavriliță afirmă că, în pofida întâlnirilor cu jurnaliști și a numeroaselor apariții televizate în care a încercat să explice reformele, s-a confruntat cu dezinformări și falsuri promovate inclusiv de persoane care se prezintă drept jurnaliști sau experți.

„M-a întristat să aud cum oameni care se pretind jurnaliști distribuie falsuri (…) M-a întristat și că trebuia să explic rudelor că, de fapt, nu m-am bătut cu Igor Boțan la emisiune la Anatolie Golea, căci acesta era unul dintre fake-urile cele mai populare pe online-ul moldav în acea perioadă”, a scris fostul ministru.

În opinia sa, războiul informațional nu poate fi rezolvat pe termen scurt, iar fiecare cetățean trebuie să decidă cât de mult se expune la dezinformare. Totodată, el consideră că timpul petrecut pe rețelele sociale în detrimentul activităților productive afectează inclusiv dezvoltarea economică și eficiența sectorului public.

La finalul mesajului, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua implicarea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa în viitor.

„Jurământul pe care l-am depus față de Republica Moldova rămâne valabil și voi continua să-mi ajut țara, indiferent de rolul în care mă voi regăsi”, a declarat fostul ministru, exprimându-și totodată încrederea că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții și urând succes noii echipe guvernamentale.