Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de vin american în Canada s-au prăbușit cu aproape 77% în 2025, pe fondul restricțiilor impuse produselor din Statele Unite, iar producătorii europeni au profitat de retragerea masivă a vinurilor americane de pe piață. Franța și Italia au fost marii câștigători, în timp ce Republica Moldova a mers împotriva tendinței, înregistrând o scădere de 26% a livrărilor, potrivit datelor Comtrade prezentate de platforma AAWE (American Association of Wine Economists).

În 2025, Canada a importat vinuri din Statele Unite în valoare de numai 99,94 milioane de dolari, comparativ cu 431,02 milioane de dolari în 2024. Diferența reprezintă o prăbușire de 331,08 milioane de dolari, echivalentul unei reduceri de 76,8%.

Cel mai mult a profitat Franța, care și-a majorat exporturile de vin către Canada cu 67,9 milioane de dolari, până la 601,13 milioane de dolari, în creștere cu 12,7%. Italia a înregistrat un avans de 31,48 milioane de dolari, ajungând la 509,83 milioane de dolari.

Creșteri importante au raportat și Australia, ale cărei livrări au avansat cu 18,4%, până la 135,31 milioane de dolari, Chile, cu un salt de 24,1%, la 96,44 milioane de dolari, și Noua Zeelandă, cu o majorare de 16,6%, la 116,21 milioane de dolari.

În schimb, Republica Moldova nu a reușit să profite de retragerea vinurilor americane. Exporturile moldovenești către Canada au scăzut de la 5,49 milioane de dolari în 2024 la 4,07 milioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 1,43 milioane de dolari sau 26%.

Cu acest rezultat, Moldova s-a clasat pe locul 14 printre furnizorii de vin ai Canadei, fiind depășită inclusiv de Grecia, Austria și Germania. În același timp, România, deși pornește de la un volum valoric mult mai mic, și-a majorat exporturile de vin către piața canadiană cu 41,2%, de la 600 de mii la 850 de mii de dolari.

Datele arată că dispariția unei părți importante a vinurilor americane nu a fost compensată integral de ceilalți furnizori. Valoarea totală a importurilor canadiene de vin s-a redus cu 7%, de la 2,08 miliarde de dolari în 2024 la 1,94 miliarde de dolari în 2025.