Salata olivie, simbolul inflației din Rusia: Prețurile a crescut cu 70% în 2024

18 Nov. 2024, 17:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 17:32 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce Rosstat estimează inflația din Rusia la câteva procente, iar Banca Centrală preconizează o încetinire a acesteia până la 5% în anul următor, prețurile alimentelor de bază continuă să crească cu două cifre.

Costul setului de ingrediente necesar pentru pregătirea salatei Olivier de Anul Nou a crescut cu aproape 70% în primele 11 luni ale anului 2024, potrivit unui calcul realizat de „Parliamentary Newspaper”, pe baza datelor furnizate de Rosstat.

Pentru a prepara 800 de grame de salată Olivier pentru o familie de patru persoane, în noiembrie 2024 va fi nevoie de cel puțin 348 de ruble, comparativ cu 204,83 ruble în ianuarie (+69,7%). Dacă salata este făcută cu salam „doctor’s”, costul va crește la 414 ruble, iar cea mai ieftină variantă va fi salata cu carne de pui, conform estimărilor publicației.

„Indexul Olivier” include 150 de grame de salam, 150 de grame de cartofi, 70 de grame de morcovi, 80 de grame de castraveți (fresci sau murați), 120 de grame de mazăre, două ouă și 80 de grame de maioneză.

Statisticile oficiale estimează inflația alimentară mult mai scăzută. Potrivit Rosstat, la 5 noiembrie aceasta era de doar 9,3% față de anul trecut și 6,4% față de începutul anului.

Cu toate acestea, aceste cifre au fost criticate de experții Institutului de Economie al Perioadei de Tranziție din Stockholm, care au sugerat că datele oficiale sunt mincinoase și propagandistice. Aceștia subliniază că metodele alternative de măsurare a inflației arată o creștere mult mai mare a prețurilor. De exemplu, holdingul „Romir”, care măsoară creșterea prețurilor pe baza achizițiilor reale, confirmate de chitanțe, estimează că inflația produselor de consum de bază (FMCG) a fost de 87% de la începutul războiului, cu 33,4% în primul an, 23,2% în al doilea an și încă 13,7% în primele 9 luni din 2024.

În același timp, Rosstat raportează o inflație de doar 27,1% (11,9% în 2022, 7,4% în 2023 și 5,8% în perioada ianuarie-septembrie 2024).

Pentru a combate creșterea inflației, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară de opt ori începând din vara anului 2023, ajungând la 21% pe an, cel mai mare nivel din 2003. În cadrul reuniunii din decembrie, se așteaptă o nouă majorare a ratei dobânzii, a avertizat banca centrală.

Băncile ruse se pregătesc pentru o posibilă creștere a dobânzii și în februarie 2025, ceea ce este reflectat în cotele swapurilor de dobândă de pe piața interbancară, conform analiștilor de la Alfa Bank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.