Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitala Republicii Moldova, Chișinău, ocupă locul 443 în Indicele Global al Orașelor pentru 2026, realizat de Oxford Economics. În topul care cuprinde 1 000 de orașe, Chișinăul este precedat de Bari, Italia, aflat pe locul 442, și urmat de Kota Bharu din Malaezia, pe poziția 444.

Clasamentul ia în calcul cinci aspecte importante pentru viața dintr-un oraș: economia, capitalul uman, calitatea vieții, mediul și guvernarea. Astfel, Chișinăul stă cel mai bine la economie (locul 351), mediu (404) și calitatea vieții (437), în timp ce cele mai slabe rezultate sunt la capital uman (619) și guvernare (518), ambele fiind în ultimele 40% ale clasamentului.

Primele trei poziții sunt ocupate de New York, Londra și Paris. În top 10 mai apar Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose, Tokyo și Zurich.

Chișinăul este clasat mai jos decât mai multe capitale din regiune. Budapesta ocupă locul 111, Sofia – 303, Kiev – 304, iar Moscova – 313. În schimb, capitala Moldovei se află înaintea Odessei, care este pe locul 605.

Clasamentul arată că orașele americane au rezultate foarte bune în special la economie și capital uman, în timp ce orașele europene sunt avantajate de calitatea vieții, mediu și guvernare.

La finalul clasamentului se află orașe din China, Haiti, India și Nigeria. Orașul Sokoto din Nigeria ocupă ultima poziție, 1 000.

Potrivit Oxford Economics, orașele asiatice ar putea deveni tot mai importante în următorii ani, pe măsură ce creșterea economică și productivitatea contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai.