Clientelismul politic din companiile de stat. Ce a promis Guvernul în schimbul banilor de la FMI

Intenționăm să lansăm reforme cuprinzătoare în sectorul întreprinderilor de stat. Sectorul întreprinderilor cu participarea statului din Moldova subminează concurența, productivitatea și investițiile private, generând în același timp riscuri bugetare semnificative. Sectorul suferă din cauza performanțelor modeste asociate cu slaba guvernanță și supraveghere, activitatea necomercială, capacitățile modeste și independența redusă ale consiliilor de supraveghere, susțin autoritățile în scrisoarea adresată FMI a programului de reforme asumat pentru 40 de luni pentru o finanțare de 560 mil. USD.

Reformele se vor concentra pe îmbunătățirea capacității de supraveghere și a gradului de acoperire, consolidarea raportării și evaluării financiare, îmbunătățirea monitorizării și gestionării costurilor și riscurilor bugetar-fiscale, asigurarea transparenței, responsabilizarea, asigurarea dezvăluirii informației și dezvoltarea mecanismelor de control necesare. Ca punct de plecare, pentru a spori capacitatea de supraveghere și monitorizarea riscurilor bugetare, Agenția Proprietății Publice va solicita tuturor întreprinderilor de stat de nivelul administrației centrale să prezinte situațiile financiare trimestriale (criteriu de performanță structurală, 31 martie 2022), care vor fi transmise în mod regulat Ministerului Finanțelor”.

Guvernul spune că va efectua o evaluare complexă a situației financiare a tuturor întreprinderilor de stat care activează la nivelul guvernului central, în vederea identificării practicilor corupte și contractelor moștenite care generează costuri bugetare. „Guvernul va elabora și va adopta o strategie privind proprietățile statului care va viza toate întreprinderile de stat la nivelul guvernului central, în vederea identificării întreprinderilor aflate în proprietate publică care vor fi supuse reorganizării, privatizării sau lichidării, și planuri de consolidare a structurilor lor de guvernanță (criteriu de performanță structurală, 30 septembrie 2022). În viitor, vom extinde monitorizarea bugetară și financiară a întreprinderilor de stat până la nivelul administrației locale”, susține Executivul.

Pe timpul fostelor guvernări companiile de stat au fost delapidate și aduse în pragul colapsului prin intermediul diferitor scheme, firme căpușă și achiziții umflate. Iar banii erau folosiți pentru finanțarea partidelor. Un exemplu în acest sens este CFM, Moldtelecom și Metalferos.

#scheme #companii de stat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.