Clientelismul politic la distribuirea banilor publici „pune pe brânci” Republica Moldova

Corupția, clientelismul politic și capacitatea scăzută a autorităților publice de a răspunde în mod adecvat necesităților cetățenilor sunt factori care, în continuare, determină nivelul scăzut de dezvoltare a Republicii Moldova. Aceste probleme pot fi observate atât la nivel central, în cele mai înalte cercuri ale guvernării, cât și la nivel local, unde bugetele locale sunt limitate și, adesea, utilizate ineficient. În același timp, o manifestare pronunțată a clientelismului politic poate fi observată și în procesul de alocare a fondurilor publice de la nivel central la cel local, constată într-o analiză Expert Grup.

Migrația primarilor de la un partid politic la altul este o practică des întâlnită în Republica Moldova. Pe de o parte, acest fapt denotă prezența corupției în mediul politic, pe de altă parte stimulează și amplifică nivelul de clientelism politic în utilizarea fondurilor publice. Migrația primarilor s-a intensificat într-un mod nemaivăzut în perioada anilor 2015 – 2019 fiind un rezultat direct al mișcărilor politice la nivel central începute la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Evident, migrația primarilor are o singură direcție – către partidul aflat la guvernare. După scrutinul local din 2015, din cei 898 de primari aleși 471 și-au schimbat afilierea politică, unii chiar și de trei ori. După alegerile locale din 019 fenomenul migrației politice a primarilor s-a temperat în sensul în care există puține exemple de schimbări a afilierii politice”, se arată în analiza economiștilor de la Expert Grup.

Domeniile vulnerabile la clientelismul politic

Astfel, pe lângă transferurile cu destinație generală și cele cu destinație specială propuse de Ministerul Finanțelor, deseori, deputații vin cu propuneri de completare a volumului de mijloace financiare pentru anumite autorități publice locale. Aceste amendamente pot constitui o formă potențială de clientelism politic.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale

În cadrul analizei datelor au fost atestate tendințele de favorizare a primăriilor afiliate guvernării într-un an neelectoral precum și de suport a primăriilor neafiliate guvernării într-un an electoral/pre-electoral, sunt în detrimentul eficienței și oportunității utilizării fondurilor publice. La general, aprobarea finanțării are loc în context politic, fără a fi luate în calcul cerințele de eficiență și oportunitate. În esență, transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale funcționează în calitate de „bonus” în pachetul de instrumente de formare a bazinului electoral al partidelor politice, contrar cerințelor de eficiență, transparență și oportunitate.

Fondul Rutier și Programul „Drumuri bune”

În urma evaluării alocațiilor în cadrul programului „Drumuri bune” s-a constatat utilizarea acestui instrument în scopuri politice și chiar electorale. Nu toate primăriile din țară au beneficiat de alocații financiare în cadrul programului, cele mai mari sume fiind alocate celor afiliate guvernării sau celor potențiale afiliate guvernării. Astfel, în 2018 șansele ca un locuitor al unei localități a cărei primării era afiliată guvernării să „beneficieze” de finanțare în cadrul programului „Drumuri bune” erau de 2,3 ori mai mari față de un locuitor dintr-o primărie neafiliată guvernării. De cealaltă parte, în 2019 șansele unui locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării erau de 2,6 ori mai mari ca șansele unui locuitor dintr-o comunitate cu primar neafiliat guvernării să obțină finanțare.

Fondul Ecologic Național

Deși în timp s-a redus manifestarea clientelismului politic în cazul transferurilor efectuate din cadrul FEN, riscul utilizării resurselor fondului în scopuri politice încă persistă. Manifestarea clientelismului politic în realizarea alocărilor din FEN este determinat, în primul rând, de componența Consiliului de Administrare al Fondului.

Fondul Național de Dezvoltare Regională

Indicele calculat al clientelismului politic reflectă faptul că unei populații de 1,45 mil. cetățeni unde sunt primării afiliate guvernării în 2018 s-au alocat 113,9 mil. MDL, în timp ce la 1,9 mil. locuitori din partea primăriilor neafiliate guvernării i s-au acordat 70,9 mil. MDL, iar în 2019 – 120 mil. MDL versus 79 mil. MDL. Astfel, a fost identificat un indice moderat al favorizării clientelismului politic.

Manifestarea clientelismului politic este redusă pentru Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Fondul de Eficiență Energetică și Fondurile de urgență ale Guvernului, constată economiștii de la Expert Grup.

#clientelism #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.