În timp ce oligarhii lui Putin profită de pe urma retragerii brandurilor occidentale, unii europeni nu scăpă de ruşi

16 Iun. 2023, 05:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 05:53 // Actual //  bani.md

Sub presiunea clienţilor şi gu­vernelor occidentale de a pune capăt operaţiunilor din Rusia în urma invadării Ucrainei, brandurile occi­den­tale şi-au anunţat retragerea, unii ruşi găsind în aceasta oportunităţi unice de a obţine active extrem de valoroase la preţuri foarte reduse, scrie The Guardian.

Rapperul rus Timati şi pro­prietarul de restaurante Anton Pinskiy au declarat că au achiziţionat activele Starbucks din Rusia pentru doar 500 milioane de ruble (5,4 mili­oane de euro). În 2021, veniturile Star­bucks din Rusia depăşeau 60 mi­lioane de dolari.
Timati şi Pinskiy sunt doar doi din­tr-un număr de oligarhi ruşi care au beneficiat de pe urma exitului măr­cilor occidentale din Rusia pu­nând mâna pe businessuri americane şi europene la preţuri reduse.

Alexander Govor, cu investiţii în­tr-o multitudine de sectoare, a pre­luat operaţiunile McDonald’s din Rusia, descriind suma plătită drept „simbolică“.

Rusia vrea acum să îngreuneze exitul companiilor occidentale de pe plan local şi urmează să adopte pu­teri de preluare a controlului asupra activelor companiilor „imperti­nen­te“, în condiţiile în care Vladimir Putin caută modalităţi de a reacţiona la sancţiunile occidentale, notează Financial Times.

Kremlinul a cerut săptămâna tre­cută în secret adoptarea de legi care să faciliteze însuşirea de active occi­dentale la preţuri extrem de reduse şi discută măsuri şi mai drastice pentru naţionalizarea grupurilor.
Insiderii spun că echipa econo­mi­că a lui Putin vrea ca ameninţarea naţionalizării să fie parte a unei abor­dări „morcov şi băţ“ menită să pena­lizeze ţările occidentale care preiau controlul asupra activelor ruseşti, recompensându-le pe cele care joacă după regulile Kremlinului.

Ordinul lui Putin cere de ase­me­nea ca toţi cumpărătorii ruşi privaţi de active occidentale să aibă capital exclusiv rusesc sau să se afle într-un proces de excludere a tuturor acţio­narilor străini, complicând şi mai mult orice procedură de exit.

În aprilie, Rusia a preluat divi­zii­le locale ale Fortum din Finlanda şi Uniper din Germania ca reacţie la pre­­luarea activelor ruseşti de peste ho­­tare. În decizia privind extinderea unor astfel de măsuri la mii de gru­puri occidentale, Kremlinul va moni­to­riza ce se va întâmpla cu activele băn­cii cen­trale ruseşti îngheţate în vest.

Între timp, unii europeni se chinuie să scape de proprietarii ruşi.

Fortenova, cea mai mare companie privată a Croaţiei, a încercat în mod repetat să iasă din orbita Kremlinului, însă în zadar.

De la izbucnirea războiului, Fortenova priveşte cu disperare în creştere cum cel mai mare proprietar al său, Sberbank, face eforturi în val de a-şi vinde participaţia.
Cu relaţiile dintre Rusia şi vest părând ireparabile, dezlegarea legăturilor din era anterioară poate fi complicată şi costisitoare.
Guvernul german a preluat în septembrie anul trecut controlul asupra rafinăriei PCK Schwedt deţinută de grupul rus Rosneft, însă acesta deţine în continuare 54% din acţiunile acesteia, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!