În timp ce oligarhii lui Putin profită de pe urma retragerii brandurilor occidentale, unii europeni nu scăpă de ruşi

16 Iun. 2023, 05:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 05:53 // Actual //  bani.md

Sub presiunea clienţilor şi gu­vernelor occidentale de a pune capăt operaţiunilor din Rusia în urma invadării Ucrainei, brandurile occi­den­tale şi-au anunţat retragerea, unii ruşi găsind în aceasta oportunităţi unice de a obţine active extrem de valoroase la preţuri foarte reduse, scrie The Guardian.

Rapperul rus Timati şi pro­prietarul de restaurante Anton Pinskiy au declarat că au achiziţionat activele Starbucks din Rusia pentru doar 500 milioane de ruble (5,4 mili­oane de euro). În 2021, veniturile Star­bucks din Rusia depăşeau 60 mi­lioane de dolari.
Timati şi Pinskiy sunt doar doi din­tr-un număr de oligarhi ruşi care au beneficiat de pe urma exitului măr­cilor occidentale din Rusia pu­nând mâna pe businessuri americane şi europene la preţuri reduse.

Alexander Govor, cu investiţii în­tr-o multitudine de sectoare, a pre­luat operaţiunile McDonald’s din Rusia, descriind suma plătită drept „simbolică“.

Rusia vrea acum să îngreuneze exitul companiilor occidentale de pe plan local şi urmează să adopte pu­teri de preluare a controlului asupra activelor companiilor „imperti­nen­te“, în condiţiile în care Vladimir Putin caută modalităţi de a reacţiona la sancţiunile occidentale, notează Financial Times.

Kremlinul a cerut săptămâna tre­cută în secret adoptarea de legi care să faciliteze însuşirea de active occi­dentale la preţuri extrem de reduse şi discută măsuri şi mai drastice pentru naţionalizarea grupurilor.
Insiderii spun că echipa econo­mi­că a lui Putin vrea ca ameninţarea naţionalizării să fie parte a unei abor­dări „morcov şi băţ“ menită să pena­lizeze ţările occidentale care preiau controlul asupra activelor ruseşti, recompensându-le pe cele care joacă după regulile Kremlinului.

Ordinul lui Putin cere de ase­me­nea ca toţi cumpărătorii ruşi privaţi de active occidentale să aibă capital exclusiv rusesc sau să se afle într-un proces de excludere a tuturor acţio­narilor străini, complicând şi mai mult orice procedură de exit.

În aprilie, Rusia a preluat divi­zii­le locale ale Fortum din Finlanda şi Uniper din Germania ca reacţie la pre­­luarea activelor ruseşti de peste ho­­tare. În decizia privind extinderea unor astfel de măsuri la mii de gru­puri occidentale, Kremlinul va moni­to­riza ce se va întâmpla cu activele băn­cii cen­trale ruseşti îngheţate în vest.

Între timp, unii europeni se chinuie să scape de proprietarii ruşi.

Fortenova, cea mai mare companie privată a Croaţiei, a încercat în mod repetat să iasă din orbita Kremlinului, însă în zadar.

De la izbucnirea războiului, Fortenova priveşte cu disperare în creştere cum cel mai mare proprietar al său, Sberbank, face eforturi în val de a-şi vinde participaţia.
Cu relaţiile dintre Rusia şi vest părând ireparabile, dezlegarea legăturilor din era anterioară poate fi complicată şi costisitoare.
Guvernul german a preluat în septembrie anul trecut controlul asupra rafinăriei PCK Schwedt deţinută de grupul rus Rosneft, însă acesta deţine în continuare 54% din acţiunile acesteia, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.