În timp ce oligarhii lui Putin profită de pe urma retragerii brandurilor occidentale, unii europeni nu scăpă de ruşi

16 Iun. 2023, 05:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 05:53 // Actual //  bani.md

Sub presiunea clienţilor şi gu­vernelor occidentale de a pune capăt operaţiunilor din Rusia în urma invadării Ucrainei, brandurile occi­den­tale şi-au anunţat retragerea, unii ruşi găsind în aceasta oportunităţi unice de a obţine active extrem de valoroase la preţuri foarte reduse, scrie The Guardian.

Rapperul rus Timati şi pro­prietarul de restaurante Anton Pinskiy au declarat că au achiziţionat activele Starbucks din Rusia pentru doar 500 milioane de ruble (5,4 mili­oane de euro). În 2021, veniturile Star­bucks din Rusia depăşeau 60 mi­lioane de dolari.
Timati şi Pinskiy sunt doar doi din­tr-un număr de oligarhi ruşi care au beneficiat de pe urma exitului măr­cilor occidentale din Rusia pu­nând mâna pe businessuri americane şi europene la preţuri reduse.

Alexander Govor, cu investiţii în­tr-o multitudine de sectoare, a pre­luat operaţiunile McDonald’s din Rusia, descriind suma plătită drept „simbolică“.

Rusia vrea acum să îngreuneze exitul companiilor occidentale de pe plan local şi urmează să adopte pu­teri de preluare a controlului asupra activelor companiilor „imperti­nen­te“, în condiţiile în care Vladimir Putin caută modalităţi de a reacţiona la sancţiunile occidentale, notează Financial Times.

Kremlinul a cerut săptămâna tre­cută în secret adoptarea de legi care să faciliteze însuşirea de active occi­dentale la preţuri extrem de reduse şi discută măsuri şi mai drastice pentru naţionalizarea grupurilor.
Insiderii spun că echipa econo­mi­că a lui Putin vrea ca ameninţarea naţionalizării să fie parte a unei abor­dări „morcov şi băţ“ menită să pena­lizeze ţările occidentale care preiau controlul asupra activelor ruseşti, recompensându-le pe cele care joacă după regulile Kremlinului.

Ordinul lui Putin cere de ase­me­nea ca toţi cumpărătorii ruşi privaţi de active occidentale să aibă capital exclusiv rusesc sau să se afle într-un proces de excludere a tuturor acţio­narilor străini, complicând şi mai mult orice procedură de exit.

În aprilie, Rusia a preluat divi­zii­le locale ale Fortum din Finlanda şi Uniper din Germania ca reacţie la pre­­luarea activelor ruseşti de peste ho­­tare. În decizia privind extinderea unor astfel de măsuri la mii de gru­puri occidentale, Kremlinul va moni­to­riza ce se va întâmpla cu activele băn­cii cen­trale ruseşti îngheţate în vest.

Între timp, unii europeni se chinuie să scape de proprietarii ruşi.

Fortenova, cea mai mare companie privată a Croaţiei, a încercat în mod repetat să iasă din orbita Kremlinului, însă în zadar.

De la izbucnirea războiului, Fortenova priveşte cu disperare în creştere cum cel mai mare proprietar al său, Sberbank, face eforturi în val de a-şi vinde participaţia.
Cu relaţiile dintre Rusia şi vest părând ireparabile, dezlegarea legăturilor din era anterioară poate fi complicată şi costisitoare.
Guvernul german a preluat în septembrie anul trecut controlul asupra rafinăriei PCK Schwedt deţinută de grupul rus Rosneft, însă acesta deţine în continuare 54% din acţiunile acesteia, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.