În timp ce oligarhii lui Putin profită de pe urma retragerii brandurilor occidentale, unii europeni nu scăpă de ruşi

Sub presiunea clienţilor şi guvernelor occidentale de a pune capăt operaţiunilor din Rusia în urma invadării Ucrainei, brandurile occidentale şi-au anunţat retragerea, unii ruşi găsind în aceasta oportunităţi unice de a obţine active extrem de valoroase la preţuri foarte reduse, scrie The Guardian.

Rapperul rus Timati şi proprietarul de restaurante Anton Pinskiy au declarat că au achiziţionat activele Starbucks din Rusia pentru doar 500 milioane de ruble (5,4 milioane de euro). În 2021, veniturile Starbucks din Rusia depăşeau 60 milioane de dolari.
Timati şi Pinskiy sunt doar doi dintr-un număr de oligarhi ruşi care au beneficiat de pe urma exitului mărcilor occidentale din Rusia punând mâna pe businessuri americane şi europene la preţuri reduse.

Alexander Govor, cu investiţii într-o multitudine de sectoare, a preluat operaţiunile McDonald’s din Rusia, descriind suma plătită drept „simbolică“.

Rusia vrea acum să îngreuneze exitul companiilor occidentale de pe plan local şi urmează să adopte puteri de preluare a controlului asupra activelor companiilor „impertinente“, în condiţiile în care Vladimir Putin caută modalităţi de a reacţiona la sancţiunile occidentale, notează Financial Times.

Kremlinul a cerut săptămâna trecută în secret adoptarea de legi care să faciliteze însuşirea de active occidentale la preţuri extrem de reduse şi discută măsuri şi mai drastice pentru naţionalizarea grupurilor.
Insiderii spun că echipa economică a lui Putin vrea ca ameninţarea naţionalizării să fie parte a unei abordări „morcov şi băţ“ menită să penalizeze ţările occidentale care preiau controlul asupra activelor ruseşti, recompensându-le pe cele care joacă după regulile Kremlinului.

Ordinul lui Putin cere de asemenea ca toţi cumpărătorii ruşi privaţi de active occidentale să aibă capital exclusiv rusesc sau să se afle într-un proces de excludere a tuturor acţionarilor străini, complicând şi mai mult orice procedură de exit.

În aprilie, Rusia a preluat diviziile locale ale Fortum din Finlanda şi Uniper din Germania ca reacţie la preluarea activelor ruseşti de peste hotare. În decizia privind extinderea unor astfel de măsuri la mii de grupuri occidentale, Kremlinul va monitoriza ce se va întâmpla cu activele băncii centrale ruseşti îngheţate în vest.

Între timp, unii europeni se chinuie să scape de proprietarii ruşi.

Fortenova, cea mai mare companie privată a Croaţiei, a încercat în mod repetat să iasă din orbita Kremlinului, însă în zadar.

De la izbucnirea războiului, Fortenova priveşte cu disperare în creştere cum cel mai mare proprietar al său, Sberbank, face eforturi în val de a-şi vinde participaţia.
Cu relaţiile dintre Rusia şi vest părând ireparabile, dezlegarea legăturilor din era anterioară poate fi complicată şi costisitoare.
Guvernul german a preluat în septembrie anul trecut controlul asupra rafinăriei PCK Schwedt deţinută de grupul rus Rosneft, însă acesta deţine în continuare 54% din acţiunile acesteia, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.