Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul PAS Ilie Ionaș revine în atenția publică după ce fratele său, Gheorghe Ionaș, a fost sancționat de poliție în urma unui conflict cu o femeie produs la 12 iulie. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au intervenit după un apel la Serviciul 112, iar în urma documentării cazului, bărbatul a fost sancționat pe 15 iulie, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, poliția s-a autosesizat și în urma informațiilor apărute despre presupuse incidente similare din 8 mai și 24 iulie, însă cazul din 24 iulie nu s-a confirmat.

Cine este deputatul Ilie Ionaș, fratele bătăușului

Deputatul PAS, Iilie Ionaș este cel mi bogat om din Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de avere pentru anul 2025 a deputatului relevă un adevărat patrimoniu, construit în mare parte din investiții și activități desfășurate în Marea Britanie în sumă totală de 257 de milioane de lei. Deputatul PAS Ilie Ionaș declară o avere de aproape șase ori mai mare decât bugetul anual al stului Costești, localității pe care a administrat-o îninte de a ajunge în Parlament, cu proprietăți în trei țări, investiții și participații în firme care au derulat contracte finanțate din bani publici de aproape 100 de milioane de lei.

Potrivit documentului, veniturile obținute din funcțiile publice reprezintă doar o parte redusă din încasările sale. În calitate de deputat, Ilie Ionaș a declarat un salariu de 27.811,54 lei, iar din funcția de la Primăria Costești – 289.495 de lei/anual. Totodată, familia declară și venituri salariale din Regatul Unit, de 12.900 de lire sterline (305.567,59 lei).

Cele mai multe venituri provin însă din dividende și chirii. Deputatul declară dividende de 60.000 de lire sterline (1.408.518 lei) de la MD Holding Limited și încă 36.337,5 lire sterline (853.033,71 lei) de la MD Shield Holdings Limited. Soția sa declară venituri identice din aceleași companii.

La acestea se adaugă venituri din chirii și locațiuni. Ilie Ionaș declară 10.000 de lire sterline (234.753 de lei) din chiria unei case din Marea Britanie și 718.080 de lei din contracte de locațiune prin MD Developments (London) Limited – Sucursala Costești. Soția sa declară, la rândul ei, aproape 698.250 de lei din locațiune și încă 10.000 de lire sterline din chiria unei locuințe, precum și indemnizații pentru copii acordate în Regatul Unit.

La capitolul bunuri imobile, deputatul declară mai multe terenuri agricole primite prin donație încă din 2004, dar și un portofoliu de proprietăți. Acesta deține o casă cumpărată în 2015 pentru 440.000 de lire sterline (10.329.132 de lei), o altă casă achiziționată în 2020 pentru 1,85 milioane de lire sterline (43.429.305 lei), a cărei valoare de piață este estimată acum la 2,5 milioane de lire sterline (58.688.250 de lei), precum și trei apartamente cumpărate în Emiratele Arabe Unite în 2022, evaluate la 1,389 milioane AED (6.672.478 de lei), 2,682 milioane AED (13.061.340 de lei) și 1,179 milioane AED (5.626.305 lei). Declarația mai include un apartament cumpărat în România în 1998 cu 10.000 de lei românești, a cărui valoare de piață este estimată în prezent la peste 611.000 de lei românești (2.343.551 de lei), precum și o casă utilizată în baza unui contract de comodat.

Deputatul declară și utilizarea unui automobil Land Rover, fabricat în 2022, evaluat la 2,12 milioane de lei, aflat în posesia sa în baza unui alt drept de folosință, titular fiind o persoană juridică.

Conturi bancare de milioane

La capitolul active financiare, Ilie Ionaș declară investiții și fonduri de pensii în Regatul Unit în valoare de sute de mii de lire sterline. Printre acestea se numără un fond Scottish Widows Workplace Pension cu un sold de 252.704 lire sterline (5.932.316 lei), un fond St James Place Pension de 176.257 lire sterline (4.137.685 de lei), un fond Octopus Apollo Venture Capital Trust de 69.195 lire sterline (1.624.385 de lei), un alt fond Scottish Widows ISA de 52.533 lire sterline (1.233.228 de lei), precum și alte investiții și conturi bancare. În Republica Moldova, deputatul deține într-un cont curent la OTP Bank peste 542.917 lei și alte disponibilități bancare.

Zeci de contracte cu statul și aproape 100 de milioane lei încasate din buget

Totodată, familia Ionaș are 47 de contracte cu diferite autorități publice locale din Republica Moldova în sumă de 87,2 milioane de lei.

În 2024, portalul Moldova Curata relata că firma administrată de mama lui Ilie Ionaș a câştigat, începând cu anul 2021, mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Primăria Costești, iar suma totală a contractelor atribuite a fost de 19 milioane de lei. Compania „Service Tulis” își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor și a fost declarată câștigătoare a licitațiilor și până ca Ilie Ionaș să devină primarul acestei localități. Totodată, de fiecare dată când compania „Service Tulis” participa la concursurile de achiziții publice organizate de Primăria Costești, Ilie Ionaș depunea, așa cum prevede legea, declarații privind conflictele de interese la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Comentând situația, Ilie Ionaș a menționat că nu a fost implicat în niciun fel la selectarea învingătorului achiziției și nici nu a făcut parte din Comisia de evaluare a ofertelor. „Eu mă uit din alt punct de vedere. Din posibilitatea legală de a participa la licitație și la posibilitatea de a o câștiga. Nu văd o problemă morală”, a comentat Ilie Ionaș.