Structura logistică a exporturilor de cereale din Republica Moldova s-a schimbat în ultimele sezoane, arată analiza economistului Iurie Rija. Dacă în 2021 transportul rutier domina fluxurile comerciale, în prezent cea mai mare parte a migrat către transportul naval, care a devenit principalul canal de expediere.
Potrivit datelor, în prima jumătate a anului 2025, 70% din exporturile de cereale au fost realizate pe cale navală, cu un volum de peste jumătate de milion de tone. Portul Giurgiulești s-a consolidat drept nod strategic, susținut de tarifele mai mici – 15 USD/tonă pe ruta Giurgiulești–Constanța, față de 45 USD/tonă în 2023.
În schimb, transportul rutier și-a redus ponderea la doar 26% din total, deși rămâne indispensabil pentru livrarea cerealelor către terminalele navale. Volumul exportat direct pe șosea a scăzut de la 800.000 tone în 2024 la doar 183.000 tone în primele șase luni din 2025. Totodată, tarifele rutiere au coborât de la 50 €/tonă în 2023 la 30 €/tonă în 2025.
Situația cea mai critică se înregistrează în transportul feroviar, care a ajuns la un nivel marginal – doar 4% din exporturi. Problemele cronice ale infrastructurii, de la ecartamentul incompatibil cu UE până la lipsa materialului rulant, au transformat operatorii feroviari în actori necompetitivi.
Analiza arată și o reconfigurare a punctelor de frontieră. Giurgiulești rămâne centrul principal, cu 1,56 milioane tone exportate în 2024 și 580.000 tone în prima jumătate a lui 2025. În schimb, puncte precum Sculeni și Leușeni au înregistrat scăderi de 26–39%, fiind folosite mai ales pentru exportul semințelor de floarea-soarelui.
„Fără investiții urgente în infrastructura feroviară și optimizarea conexiunilor logistice, exporturile de cereale ale Republicii Moldova rămân vulnerabile la blocaje geopolitice și riscuri climatice”, avertizează economistul Iurie Rija.
