Colaps total la CFM! Tofilat: concedierile NU mai opresc dezastrul de la companie

Reducerile de personal de la Calea Ferată din Moldova (CFM) nu sunt suficiente pentru a salva compania de la o criza profundă, iar situația actuală amintește de perioada critică din 2020–2021, când întreprinderea a atins minime istorice, a declarat, în cadrul emisiunii „Gonța Media”, Oleg Tofilat, fost director al CFM și actual director executiv al Asociației Drumarilor și Transportatorilor.

Potrivit acestuia, veniturile companiei s-au prăbușit drastic în ultimii ani. „Din ce văd, acum, vânzările întreprinderii sunt de cel puțin două ori mai mici decât în 2023, ultimul an în care am fost director. Asta înseamnă că ne-am întors la catastrofa anului 2020–2021”, a punctat Tofilat.

Fostul șef al CFM subliniază că problema de bază nu este doar structura de personal, ci lipsa de încredere din partea clienților, care se reflectă direct în scăderea veniturilor. „Când nu generezi încredere la cel care votează cu banul, vânzările tale scad dramatic”, a explicat acesta.

În ultimii ani, compania a trecut prin reduceri masive de personal: de la aproximativ 5.700 de angajați la sfârșitul anului 2023, la circa 3.000 în prezent. Totuși, chiar și această reducere nu a rezolvat problemele financiare.

Mai mult, situația angajaților rămași este critică. Potrivit lui Tofilat, aproximativ 1.000 de persoane se află în șomaj tehnic de câteva luni. Aceștia primesc doar jumătate de salariu, în timp ce alți circa 2.000 de angajați activi nu își primesc integral lefurile, care sunt și așa modeste.

„Te poți juca mult cu reducerile de personal, cu trimiterea în șomaj tehnic, dar oricum nu vor ajunge bani pentru a acoperi costurile”, a punctat fostul director.

Acesta susține că disponibilizările nu pot substitui reformele reale și investițiile în modernizare. „Nu poți pur și simplu să dai oamenii afară, crezând că prin asta vei face mai bine. Ca să ai mai puțin personal, trebuie să ai echipamente moderne și utilaje mai productive”, a explicat Tofilat, care a menționat că infrastructura și echipamentele nu au fost modernizate ca să poată înlocui angajații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#colaps #CFM #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.