Colaps total la CFM! Tofilat: concedierile NU mai opresc dezastrul de la companie

17 Mart. 2026, 16:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Mart. 2026, 16:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerile de personal de la Calea Ferată din Moldova (CFM) nu sunt suficiente pentru a salva compania de la o criza profundă, iar situația actuală amintește de perioada critică din 2020–2021, când întreprinderea a atins minime istorice, a declarat, în cadrul emisiunii „Gonța Media”, Oleg Tofilat, fost director al CFM și actual director executiv al Asociației Drumarilor și Transportatorilor.

Potrivit acestuia, veniturile companiei s-au prăbușit drastic în ultimii ani. „Din ce văd, acum, vânzările întreprinderii sunt de cel puțin două ori mai mici decât în 2023, ultimul an în care am fost director. Asta înseamnă că ne-am întors la catastrofa anului 2020–2021”, a punctat Tofilat.

Fostul șef al CFM subliniază că problema de bază nu este doar structura de personal, ci lipsa de încredere din partea clienților, care se reflectă direct în scăderea veniturilor. „Când nu generezi încredere la cel care votează cu banul, vânzările tale scad dramatic”, a explicat acesta.

În ultimii ani, compania a trecut prin reduceri masive de personal: de la aproximativ 5.700 de angajați la sfârșitul anului 2023, la circa 3.000 în prezent. Totuși, chiar și această reducere nu a rezolvat problemele financiare.

Mai mult, situația angajaților rămași este critică. Potrivit lui Tofilat, aproximativ 1.000 de persoane se află în șomaj tehnic de câteva luni. Aceștia primesc doar jumătate de salariu, în timp ce alți circa 2.000 de angajați activi nu își primesc integral lefurile, care sunt și așa modeste.

„Te poți juca mult cu reducerile de personal, cu trimiterea în șomaj tehnic, dar oricum nu vor ajunge bani pentru a acoperi costurile”, a punctat fostul director.

Acesta susține că disponibilizările nu pot substitui reformele reale și investițiile în modernizare. „Nu poți pur și simplu să dai oamenii afară, crezând că prin asta vei face mai bine. Ca să ai mai puțin personal, trebuie să ai echipamente moderne și utilaje mai productive”, a explicat Tofilat, care a menționat că infrastructura și echipamentele nu au fost modernizate ca să poată înlocui angajații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.