Colapsul comercial al Moldovei: Eșecul dezastruos de a deveni punct de tranzit pentru mărfurile ucrainene

Exporturile Moldovei au scăzut pentru al 5-lea trimestru consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani în Trimestrul II, cu 859 milioane USD, o scădere de 30% comparativ cu maximul istoric din aceeași perioadă din 2022, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

În valoare anuală, exporturile au ajuns la 3,78 miliarde USD, în scădere cu 558 milioane USD față de începutul anului 2023.

Una dintre principalele cauze ale declinului este eșecul Moldovei de a deveni un centru de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Deși în 2022 Moldova a beneficiat de creșterea semnificativă a fluxurilor comerciale cu Ucraina, țara a ratat acum această oportunitate crucială. Mărfurile ucrainene evită din ce în ce mai mult Moldova, și această schimbare a avut un impact semnificativ asupra exporturilor moldovenești.

Scăderea este cauzată de trei factori principali:

Lipsa rolului de centru de tranzit pentru Ucraina: Moldova a ratat oportunitatea de a deveni un punct de tranzit important pentru mărfurile ucrainene, care acum ocolesc țara.
Reducerea exporturilor de produse agricole: Scăderea recoltei din 2022 a afectat negativ exporturile agricole.
Economia slabă: Starea precară a industriei și dezvoltarea modestă a agriculturii afectează exporturile, reflectând criza economică în continuare.

Alți factori includ scăderea exporturilor de produse agricole și starea economică slabă. Ioniță subliniază că scăderea exporturilor reflectă problemele economice continue ale țării, oferind o imagine clară a crizei în care se află economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cumpărăturile de pe Temu, AliExpress și Joom se scumpesc în Republica Moldova din 1 noiembrie 2026. Autoritățile introduc TVA de 20% pentru comenzile online din străinătate, inclusiv pentru cele cu o valoare mai mică de 150 de euro, care până acum beneficiau de scutire. Suplimentar, cumpărătorii vor achita o taxă fixă de 12 lei pentru fiecare colet (taxa pentru ambalaj), potrivit noilor prevederi fiscale aprobate de Parlament.

Astfel, un produs comandat cu 500 de lei va ajunge să coste 612 lei, după aplicarea TVA de 100 de lei și a taxei de procesare de 12 lei. În cazul unei comenzi de 1000 de lei, costul total va urca la 1212 lei, iar pentru un colet de 2000 de lei cumpărătorul va achita 2412 lei.

Noutatea este că taxele nu vor fi incluse, deocamdată, direct în prețurile afișate de marile platforme internaționale. Autoritățile moldovenești au încercat să convingă operatorii străini să colecteze TVA în momentul plasării comenzii, însă demersul nu a avut rezultatul așteptat.

„Am transmis solicitări către toate platformele prin intermediul cărora sunt importate bunuri în Republica Moldova. Niciun nerezident nu și-a manifestat disponibilitatea de a include TVA în valoarea facturii pentru marfa livrată”, a declarat în Parlament secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Corina Alexa.

În aceste condiții, responsabilitatea colectării banilor va reveni operatorilor poștali și companiilor de curierat din Republica Moldova. Serviciul Vamal va calcula obligațiile fiscale pentru fiecare colet, iar operatorii vor transfera sumele către bugetul de stat, urmând să le recupereze de la cumpărători la livrare.

Practic, moldovenii care comandă produse de pe platformele internaționale ar putea fi nevoiți să achite suplimentar TVA și taxa fixă atunci când primesc coletul, chiar dacă marfa a fost deja plătită online.