Comerț internațional mai rapid și eficient: CCI a RM promovează digitalizarea Carnetelor ATA

În perioada 27-28 februarie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat atelierul regional „eATA: Digitalizarea Carnetelor ATA ca Instrument de Facilitare a Comerțului”, desfășurat cu suportul proiectului „Consolidarea rutelor comerciale durabile și digitale și a conceptelor logistice între țările Parteneriatului Estic și cu UE”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Camerelor de Comerț din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova), din Uniunea Europeană (Letonia, România, Slovenia), precum și autorități vamale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Experții Federației Mondiale a Camerelor, organizație care coordonează sistemul Carnetelor ATA la nivel global, au prezentat Conceptul și Planul Global de Tranziție spre Carnetul ATA digital (e-ATA), alături de aplicațiile destinate utilizării de către vame, antreprenori și camerele de comerț pentru emiterea și validarea documentelor.

Participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și să participe la o sesiune practică de instruire privind utilizarea platformei e-ATA.

Carnetul ATA este un document vamal internațional ce permite admiterea temporară a mărfurilor fără plata taxelor vamale, facilitând participarea la expoziții, competiții sportive, evenimente culturale sau transportul echipamentelor profesionale. Republica Moldova a devenit membră a sistemului internațional al Carnetelor ATA în 2008, odată cu aderarea la Convenția privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul în 1990. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este singura instituție din țară autorizată să elibereze Carnete ATA și să garanteze respectarea procedurilor de export temporar.

„Procesul de implementare a sistemului ATA a început încă din 2006, când, în cadrul CCI a RM, a fost lansat primul Comitet de facilitare a comerțului – MOLDPRO. Una dintre primele inițiative ale acestuia a fost chiar aderarea la Convenția ATA, cu scopul de a facilita traficul internațional de mărfuri destinate expozițiilor internaționale. Dacă în primul an de implementare au fost emise doar 10 carnete, astăzi, numărul acestora a crescut la aproximativ 160 anual, oferind antreprenorilor o soluție eficientă pentru transportul temporar de mărfuri peste hotare. La nivel global, în 2023, au fost eliberate circa 195.000 de Carnete ATA, acoperind mărfuri în valoare de peste 28 miliarde USD”, a declarat președintele CCI a RM, Sergiu Harea.

În contextul digitalizării accelerate, CCI a RM a lansat platforma client.chamber.md, care permite antreprenorilor să depună online cereri pentru eliberarea Carnetelor ATA, reducând birocrația și economisind timp și resurse financiare.

„Mă bucur să vă salut la prima ediție a Winter Academy. Proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar împreună cu partenerii de la CCI a RM vom implementa diverse activități și vom aborda teme esențiale, precum procedurile vamale și utilizarea carnetelor e-ATA. Sunt convins că, prin această Academie Internațională de Iarnă, vom reuși să consolidăm conexiunile și să sprijinim dezvoltarea comerțului în regiune”, a menționat Torben Heinemann, manager în cadrul Proiectului EasTnT, implementat de GIZ, a subliniat valoarea colaborării cu CCI a RM.

Transformarea complet digitală a Carnetului ATA este susținută de Camera de Comerț Internațională și Organizația Mondială a Vămilor, având ca scop eliminarea carnetelor pe suport de hârtie și accesibilitatea electronică a documentelor pentru autoritățile vamale din întreaga lume.

Proiectul EasTnT este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#carnete #Carnete ATA #CCI a RM #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.