Comerț internațional mai rapid și eficient: CCI a RM promovează digitalizarea Carnetelor ATA

În perioada 27-28 februarie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat atelierul regional „eATA: Digitalizarea Carnetelor ATA ca Instrument de Facilitare a Comerțului”, desfășurat cu suportul proiectului „Consolidarea rutelor comerciale durabile și digitale și a conceptelor logistice între țările Parteneriatului Estic și cu UE”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Camerelor de Comerț din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova), din Uniunea Europeană (Letonia, România, Slovenia), precum și autorități vamale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Experții Federației Mondiale a Camerelor, organizație care coordonează sistemul Carnetelor ATA la nivel global, au prezentat Conceptul și Planul Global de Tranziție spre Carnetul ATA digital (e-ATA), alături de aplicațiile destinate utilizării de către vame, antreprenori și camerele de comerț pentru emiterea și validarea documentelor.

Participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și să participe la o sesiune practică de instruire privind utilizarea platformei e-ATA.

Carnetul ATA este un document vamal internațional ce permite admiterea temporară a mărfurilor fără plata taxelor vamale, facilitând participarea la expoziții, competiții sportive, evenimente culturale sau transportul echipamentelor profesionale. Republica Moldova a devenit membră a sistemului internațional al Carnetelor ATA în 2008, odată cu aderarea la Convenția privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul în 1990. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este singura instituție din țară autorizată să elibereze Carnete ATA și să garanteze respectarea procedurilor de export temporar.

„Procesul de implementare a sistemului ATA a început încă din 2006, când, în cadrul CCI a RM, a fost lansat primul Comitet de facilitare a comerțului – MOLDPRO. Una dintre primele inițiative ale acestuia a fost chiar aderarea la Convenția ATA, cu scopul de a facilita traficul internațional de mărfuri destinate expozițiilor internaționale. Dacă în primul an de implementare au fost emise doar 10 carnete, astăzi, numărul acestora a crescut la aproximativ 160 anual, oferind antreprenorilor o soluție eficientă pentru transportul temporar de mărfuri peste hotare. La nivel global, în 2023, au fost eliberate circa 195.000 de Carnete ATA, acoperind mărfuri în valoare de peste 28 miliarde USD”, a declarat președintele CCI a RM, Sergiu Harea.

În contextul digitalizării accelerate, CCI a RM a lansat platforma client.chamber.md, care permite antreprenorilor să depună online cereri pentru eliberarea Carnetelor ATA, reducând birocrația și economisind timp și resurse financiare.

„Mă bucur să vă salut la prima ediție a Winter Academy. Proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar împreună cu partenerii de la CCI a RM vom implementa diverse activități și vom aborda teme esențiale, precum procedurile vamale și utilizarea carnetelor e-ATA. Sunt convins că, prin această Academie Internațională de Iarnă, vom reuși să consolidăm conexiunile și să sprijinim dezvoltarea comerțului în regiune”, a menționat Torben Heinemann, manager în cadrul Proiectului EasTnT, implementat de GIZ, a subliniat valoarea colaborării cu CCI a RM.

Transformarea complet digitală a Carnetului ATA este susținută de Camera de Comerț Internațională și Organizația Mondială a Vămilor, având ca scop eliminarea carnetelor pe suport de hârtie și accesibilitatea electronică a documentelor pentru autoritățile vamale din întreaga lume.

Proiectul EasTnT este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#carnete #Carnete ATA #CCI a RM #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în România ar putea crește puternic în următoarele luni, iar în scenariul pesimist ar putea ajunge până la 16,8 lei pe litru echivalentul a 64 de lei moldovenești, aproape dublu față de nivelul actual. Avertismentul vine din partea expertului în energie Dumitru Chisăliță, care a analizat impactul creșterii cotațiilor petrolului asupra pieței carburanților.

În prezent, motorina se vinde în România cu aproximativ 8,64 lei pe litru, însă scenariul considerat cel mai probabil indică o creștere până la circa 15,10 lei pe litru în următoarele trei luni. Dacă tensiunile geopolitice continuă sau se amplifică, prețul ar putea urca chiar la 16,80 lei pe litru, ceea ce ar însemna o majorare de aproape 100%.

Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă (AEI), motorina este mult mai vulnerabilă la șocurile de pe piața energetică decât benzina. Acest lucru se datorează cererii mult mai mari din sectorul industrial, logistic și agricol, dar și nivelului scăzut al stocurilor de motorină din Europa.

Experții vorbesc despre fenomenul de „crack spread”, adică diferența dintre prețul petrolului brut și cel al produsului rafinat, care crește rapid atunci când rafinăriile sunt suprasolicitate sau când capacitățile de rafinare sunt reduse. În aceste condiții, orice creștere a prețului petrolului se transmite rapid în prețul motorinei.

Datele citate de analiști arată că, statistic, la fiecare majorare de 10% a cotației Brent, prețul motorinei la pompă în România crește cu până la 10%.

Situația este agravată și de reducerea capacităților de rafinare din Europa, unde mai multe rafinării au fost convertite în ultimii ani pentru producția de biocombustibili. Această transformare a redus capacitatea continentului de a produce combustibili tradiționali și îl face mai vulnerabil la șocuri externe.

În plus, apropierea sezonului agricol și intensificarea transporturilor în perioada de vară vor pune presiune suplimentară pe o piață deja tensionată.

În aceste condiții, analiza AEI avertizează că problema nu mai este dacă prețurile vor crește, ci cât de puternică va fi această creștere pentru consumatori și economie. Scenariul optimist, care ar menține motorina în jurul nivelului de 11,5 lei pe litru, devine tot mai puțin probabil în actualul context energetic și geopolitic.