Comerț internațional mai rapid și eficient: CCI a RM promovează digitalizarea Carnetelor ATA

În perioada 27-28 februarie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat atelierul regional „eATA: Digitalizarea Carnetelor ATA ca Instrument de Facilitare a Comerțului”, desfășurat cu suportul proiectului „Consolidarea rutelor comerciale durabile și digitale și a conceptelor logistice între țările Parteneriatului Estic și cu UE”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Camerelor de Comerț din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova), din Uniunea Europeană (Letonia, România, Slovenia), precum și autorități vamale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Experții Federației Mondiale a Camerelor, organizație care coordonează sistemul Carnetelor ATA la nivel global, au prezentat Conceptul și Planul Global de Tranziție spre Carnetul ATA digital (e-ATA), alături de aplicațiile destinate utilizării de către vame, antreprenori și camerele de comerț pentru emiterea și validarea documentelor.

Participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și să participe la o sesiune practică de instruire privind utilizarea platformei e-ATA.

Carnetul ATA este un document vamal internațional ce permite admiterea temporară a mărfurilor fără plata taxelor vamale, facilitând participarea la expoziții, competiții sportive, evenimente culturale sau transportul echipamentelor profesionale. Republica Moldova a devenit membră a sistemului internațional al Carnetelor ATA în 2008, odată cu aderarea la Convenția privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul în 1990. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este singura instituție din țară autorizată să elibereze Carnete ATA și să garanteze respectarea procedurilor de export temporar.

„Procesul de implementare a sistemului ATA a început încă din 2006, când, în cadrul CCI a RM, a fost lansat primul Comitet de facilitare a comerțului – MOLDPRO. Una dintre primele inițiative ale acestuia a fost chiar aderarea la Convenția ATA, cu scopul de a facilita traficul internațional de mărfuri destinate expozițiilor internaționale. Dacă în primul an de implementare au fost emise doar 10 carnete, astăzi, numărul acestora a crescut la aproximativ 160 anual, oferind antreprenorilor o soluție eficientă pentru transportul temporar de mărfuri peste hotare. La nivel global, în 2023, au fost eliberate circa 195.000 de Carnete ATA, acoperind mărfuri în valoare de peste 28 miliarde USD”, a declarat președintele CCI a RM, Sergiu Harea.

În contextul digitalizării accelerate, CCI a RM a lansat platforma client.chamber.md, care permite antreprenorilor să depună online cereri pentru eliberarea Carnetelor ATA, reducând birocrația și economisind timp și resurse financiare.

„Mă bucur să vă salut la prima ediție a Winter Academy. Proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar împreună cu partenerii de la CCI a RM vom implementa diverse activități și vom aborda teme esențiale, precum procedurile vamale și utilizarea carnetelor e-ATA. Sunt convins că, prin această Academie Internațională de Iarnă, vom reuși să consolidăm conexiunile și să sprijinim dezvoltarea comerțului în regiune”, a menționat Torben Heinemann, manager în cadrul Proiectului EasTnT, implementat de GIZ, a subliniat valoarea colaborării cu CCI a RM.

Transformarea complet digitală a Carnetului ATA este susținută de Camera de Comerț Internațională și Organizația Mondială a Vămilor, având ca scop eliminarea carnetelor pe suport de hârtie și accesibilitatea electronică a documentelor pentru autoritățile vamale din întreaga lume.

Proiectul EasTnT este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#carnete #Carnete ATA #CCI a RM #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.