Comerţul Moldovei încetineşte şi trage semnalul de alarmă pentru o recesiune fără precedent

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova în perioada ianuarie-iulie 2023 au înregistrat o scădere semnificativă, totalizând 2.346,5 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă o reducere de 10,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Exporturile de mărfuri autohtone au fost puternic afectate, înregistrând o scădere de 17,1%, ajungând la suma de 1.582,6 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă 67,4% din totalul exporturilor țării și a influențat negativ valoarea totală a exporturilor, care a scăzut cu 12,4%.

Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine au cunoscut o creștere de 6,0%, atingând valoarea de 763,9 milioane de dolari SUA. Această creștere a contribuit la majorarea totalului exporturilor cu 1,6%.

Mijloacele de transport rutier au continuat să fie cele mai des folosite pentru exporturile de mărfuri, reprezentând 81,7% din totalul exporturilor, urmate de transportul maritim (13,2%), transportul feroviar (2,9%), transportul aerian (1,1%), instalații fixe de transport (1,0%) și autopropulsie (0,1%).

În ceea ce privește destinațiile exporturilor, țările Uniunii Europene (UE-27) au fost principalele beneficiare, cu o cotă de 62,3% în totalul exporturilor. Cu toate acestea, exporturile către UE au scăzut cu 8,0% în comparație cu anul anterior. Exporturile către țările CSI au înregistrat o creștere semnificativă de 13,2%, în special datorită majorării exporturilor către Ucraina.

România a rămas cea mai importantă destinație a exporturilor moldovenești, cu o cotă de 32,4%, urmată de Ucraina (16,9%), Italia (7,0%), Germania (5,3%) și Federația Rusă (3,9%).

Analiza evoluției exporturilor pe țări dezvăluie o scădere semnificativă a exporturilor către Turcia, Bulgaria, Italia, Federația Rusă, Elveția și Regatul Țărilor de Jos, în timp ce exporturile către Ucraina, Cehia, Kazahstan și Spania au crescut semnificativ.

Principalii factori care au contribuit la aceste schimbări sunt fluctuațiile pieței internaționale și schimbările în cererea pentru diverse produse.

Aceste date semnalează provocări majore pentru economia Republicii Moldova și necesitatea de a se adapta la condițiile economice în continuă schimbare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia