Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+. Fiecare student va avea o legitimație digitală valabilă în UE

Comisia Europeană a lansat marți, 21 septembrie curent, noua aplicație Erasmus+, marcând o etapă în digitalizarea programului. Noua aplicație, disponibilă în toate limbile UE, va oferi fiecărui student o legitimație europeană de student digitală, valabilă în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Comisie, viitorul este digital, iar această aplicație reînnoită va garanta că studenții vor avea nevoie de mai puține documente pe suport de hârtie.

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Mă bucur că interfața programului nostru emblematic pentru tineri, Erasmus+, îi reprezintă din ce în ce mai bine. Mai digitală, mai mobilă și mai orientată către comunitate. Noua aplicație și legitimația de student integrată sunt emblematice pentru Spațiul european al educației pe care îl susținem.”

Datorită noii aplicații, care funcționează pe sistemele Android și iOS, elevii vor putea:

să caute și să selecteze destinația lor dintre partenerii universității;
să semneze contractul de studii online;
să descopere evenimente și sfaturi utile de la și despre destinația lor și să ia legătura cu alți elevi și
să obțină legitimația europeană de student pentru a avea acces la servicii, muzee, activități culturale și oferte speciale în universitatea și țara gazdă.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Hârtia aparține în mod oficial trecutului. Această nouă aplicație Erasmus+ va fi un ghișeu unic pentru studenții Erasmus+ mobili. A avea toate informațiile la îndemână înseamnă mai puțin stres, mai puțin timp dedicat cerințelor administrative și mai multă flexibilitate. Legitimația europeană de student, disponibilă prin intermediul aplicației, reprezintă un pas important către un adevărat Spațiu european al educației. Unul în care fiecare elev se simte inclus și poate avea acces la aceleași servicii și aceeași recunoaștere a studiilor sale.”

În prezent, peste 4 000 de universități sunt implicate în rețeaua Erasmus Without Paper (Erasmus fără hârtie), care le permite să facă schimb de date în condiții sigure și să identifice mai ușor contractele de studii. Această cooperare digitală permite introducerea și recunoașterea pe scară largă a legitimației europene de student.

În conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, noul program Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sprijină dezvoltarea competențelor digitale și contribuie la tranziția digitală a sistemelor de învățământ europene. Cu un buget majorat de peste 28 miliarde EUR pentru perioada de 7 ani, Erasmus+ va sprijini, de asemenea, reziliența sistemelor de educație și formare în fața pandemiei.

Context

De la începutul programului Erasmus inițial în 1987, 10 milioane de persoane au beneficiat de mobilitate în străinătate. Noul program Erasmus+ oferă oportunități pentru perioade de studiu în străinătate, stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului, la toate vârstele.

Studiul de impact privind învățământul superior Erasmus+, publicat în 2019, a arătat că programul are efecte pozitive asupra dezvoltării profesionale, sociale, educaționale și personale a participanților. Peste 70 % dintre studenți înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în viitoarea carieră atunci când se întorc în urma mobilității în străinătate, permițându-le să își reorienteze studiile pentru a corespunde ambițiilor lor profesionale. Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană.

Pentru anul universitar actual (2021-2022), se preconizează că 600 000 de studenți din învățământul superior vor merge în străinătate datorită programului Erasmus+.

În discursul său din 2021 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a propus ca anul 2022 să devină Anul tineretului european. Tinerii trebuie să poată modela viitorul Europei. Uniunea noastră are nevoie de un suflet și de o viziune de care ei să se poată atașa.

#erasmus #legitimatie #aplicatie #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.