Comisia Europeană: Firmele care au contracte de gaze ruseşti cu plata în euro nu trebuie să plătească în ruble

Companiile europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble, a anunţat vineri Comisia Europeană, informează Reuters.

Autorităţile de la Moscova au precizat vineri că nu vor tăia imediat livrările de gaze spre Europa, ca răspuns la şocul provocat joi când preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret care cere cumpărătorilor străini de gaze naturale ruseşti să îşi deschidă conturi în ruble la banca de stat Gazprombank, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările.
Comisia Europeană a precizat că lucrează împreună cu companiile energetice şi guvernele statelor membre pentru a analiza decretul preşedintelui Vladimir Putin însă companiile ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd plata în euro sau dolari nu ar trebui în încalce acele prevederi, informează Agerpres.
„Contractele convenite trebuie respectate. 97% din contractele relevante stipulează în mod explicit plata în euro sau dolari.

Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte solicitările ruseşti”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „UE va răspunde în mod uniform la această ultimă încercare a Rusiei de a ocoli sancţiunile noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Banca de stat Gazprombank a fost exclusă de la sancţiunile dure impuse altor bănci ruseşti după invadarea Ucrainei, oferind astfel cumpărătorilor europeni de gaze posibilitatea să îşi deschidă un cont la această bancă şi să lase banca să cumpere ruble în numele lor. Însă pentru ca tranzacţiile să poată continua este nevoie ca Gazprombank să rămână în continuare nesancţionată.
Europa primeşte 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia.

Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede reducerea cu două treimi a dependenţei de gazele naturale ruseşti în acest an. Urmează ca în luna mai Bruxelles-ul să prezinte un plan detaliat vizând renunţarea la combustibilii ruseşti prin majorarea importurilor de gaze din alte ţări, extinderea mai rapid a energiilor regenerabile şi echiparea a milioane de clădiri cu pompe de căldură şi sisteme de izolare care permit economii de energie.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

#Ruble #contracte #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.