Comisia Europeană: Firmele care au contracte de gaze ruseşti cu plata în euro nu trebuie să plătească în ruble

Companiile europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble, a anunţat vineri Comisia Europeană, informează Reuters.

Autorităţile de la Moscova au precizat vineri că nu vor tăia imediat livrările de gaze spre Europa, ca răspuns la şocul provocat joi când preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret care cere cumpărătorilor străini de gaze naturale ruseşti să îşi deschidă conturi în ruble la banca de stat Gazprombank, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările.
Comisia Europeană a precizat că lucrează împreună cu companiile energetice şi guvernele statelor membre pentru a analiza decretul preşedintelui Vladimir Putin însă companiile ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd plata în euro sau dolari nu ar trebui în încalce acele prevederi, informează Agerpres.
„Contractele convenite trebuie respectate. 97% din contractele relevante stipulează în mod explicit plata în euro sau dolari.

Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte solicitările ruseşti”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „UE va răspunde în mod uniform la această ultimă încercare a Rusiei de a ocoli sancţiunile noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Banca de stat Gazprombank a fost exclusă de la sancţiunile dure impuse altor bănci ruseşti după invadarea Ucrainei, oferind astfel cumpărătorilor europeni de gaze posibilitatea să îşi deschidă un cont la această bancă şi să lase banca să cumpere ruble în numele lor. Însă pentru ca tranzacţiile să poată continua este nevoie ca Gazprombank să rămână în continuare nesancţionată.
Europa primeşte 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia.

Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede reducerea cu două treimi a dependenţei de gazele naturale ruseşti în acest an. Urmează ca în luna mai Bruxelles-ul să prezinte un plan detaliat vizând renunţarea la combustibilii ruseşti prin majorarea importurilor de gaze din alte ţări, extinderea mai rapid a energiilor regenerabile şi echiparea a milioane de clădiri cu pompe de căldură şi sisteme de izolare care permit economii de energie.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

#Ruble #contracte #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.