Compania aeriană a unui fost ministru moldovean taie în carne vie! Anulează opt rute de la București

Compania aeriană FLYONE își reduce drastic planurile de extindere pe piața românească și renunță la majoritatea rutelor anunțate anterior de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București. Potrivit publicației BoardingPass, operatorul a anulat opt dintre cele 11 rute planificate din capitala României.
La sfârșitul anului 2025, compania anunțase o extindere ambițioasă a rețelei sale de zboruri, urmând să lanseze curse spre destinații populare din Europa, inclusiv Dublin, Frankfurt-Hahn, Paris, Barcelona, Londra, Madrid și Nisa.

Totuși, dintre toate noile destinații anunțate, singura rută care a fost lansată efectiv este cea dintre București și aeroportul Luton din Londra, operată începând cu 17 mai 2026.
Înainte de inaugurare au fost eliminate zborurile spre Dublin, Frankfurt-Hahn, Paris Charles de Gaulle, Nisa, Barcelona și Madrid. În plus, compania a renunțat și la unele curse operate deja de câteva luni, inclusiv cele spre Munchen și Verona.

După această reducere majoră a operațiunilor de la București, FLYONE mai comercializează bilete doar pentru trei destinații: Tel Aviv, Bruxelles și Londra.

Decizia vine în contextul unei perioade dificile pentru industria aviatică europeană, afectată de presiuni legate de costuri și de o concurență tot mai puternică pe segmentul companiilor low-cost.

FlyOne a fost fondată în 2015, în perioada în care Vladimir Cebotari era ministru al Justiției și unul dintre apropiații fostului lider democrat Vlad Plahotniuc. Potrivit datelor publice, printre fondatori s-a numărat și soția acestuia, Maria Cebotari, care deținea 40% din acțiuni.

Compania a operat primele curse charter în aprilie 2016, iar din iunie 2017 a început zborurile regulate de pasageri, inclusiv pe ruta Chișinău–Moscova. În prezent, FlyOne operează curse regulate și charter către mai multe destinații externe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.