Compania aeriană a unui fost ministru moldovean taie în carne vie! Anulează opt rute de la București

Compania aeriană FLYONE își reduce drastic planurile de extindere pe piața românească și renunță la majoritatea rutelor anunțate anterior de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București. Potrivit publicației BoardingPass, operatorul a anulat opt dintre cele 11 rute planificate din capitala României.
La sfârșitul anului 2025, compania anunțase o extindere ambițioasă a rețelei sale de zboruri, urmând să lanseze curse spre destinații populare din Europa, inclusiv Dublin, Frankfurt-Hahn, Paris, Barcelona, Londra, Madrid și Nisa.

Totuși, dintre toate noile destinații anunțate, singura rută care a fost lansată efectiv este cea dintre București și aeroportul Luton din Londra, operată începând cu 17 mai 2026.
Înainte de inaugurare au fost eliminate zborurile spre Dublin, Frankfurt-Hahn, Paris Charles de Gaulle, Nisa, Barcelona și Madrid. În plus, compania a renunțat și la unele curse operate deja de câteva luni, inclusiv cele spre Munchen și Verona.

După această reducere majoră a operațiunilor de la București, FLYONE mai comercializează bilete doar pentru trei destinații: Tel Aviv, Bruxelles și Londra.

Decizia vine în contextul unei perioade dificile pentru industria aviatică europeană, afectată de presiuni legate de costuri și de o concurență tot mai puternică pe segmentul companiilor low-cost.

FlyOne a fost fondată în 2015, în perioada în care Vladimir Cebotari era ministru al Justiției și unul dintre apropiații fostului lider democrat Vlad Plahotniuc. Potrivit datelor publice, printre fondatori s-a numărat și soția acestuia, Maria Cebotari, care deținea 40% din acțiuni.

Compania a operat primele curse charter în aprilie 2016, iar din iunie 2017 a început zborurile regulate de pasageri, inclusiv pe ruta Chișinău–Moscova. În prezent, FlyOne operează curse regulate și charter către mai multe destinații externe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.