Companiile și instituțiile de stat țin sub șapte lacăte salariile șefilor

Un raport al Freedom House relevă că instituțiile de stat și companiile publică pe paginile web informații insuficiente cu privire la salariile șefilor, bugete și achiziții. În același timp sunt publicate informații despre numărul locurilor de muncă vacante.

„Un număr mare de instituții, atât la nivel central, cât și la nivel local, nu respectă nici măcar obligațiile esențiale de transparența pro-activă. Aici putem menționa Ministerul Culturii, Consiliul raional Edineț, Agenția Națională Anti-doping, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Procuratura Generală. Un grad de transparență ridicat o au portalul public m-tender pentru achizițiile publice și pagina web a ANI – în partea ce se referă declarațiile de avere și interese ale funcționarilor”, a explicat, Stela Pavlov, expertă în domeniul reformelor în sectorul mass-media, anticorupție și justiție.

Studiul a analizat 58 de instituții publice și 15 întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, în care statul are cotă parte.

„Nu s-au înregistrat progrese esențiale în domeniul transparenței pro-active din momentul evaluării în 2021. Disponibilitatea datelor esențiale de natură organizațională, financiară și de personal rămâne în continuare a fi o provocare”, a punctat Pavlov.

#transpearenta #instituții #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.