Concedieri în masă, mii de angajați de la băncile din SUA au fost dați afară

Wells Fargo, Bank of America şi Citigroup şi-au redus forţa de muncă cu un total de 17.700 anul trecut, potrivit datelor publicate de giganţii din sectorul bancar american în rapoartele financiare aferente trimestrului patru, transmite Reuters.

Pe măsură ce încheierea de tranzacţii a scăzut şi cererea de credite s-a diminuat anul trecut, băncile au concediat angajaţi sau au încetat să-i înlocuiască pe cei plecaţi.

JPMorgan Chase, cea mai mare bancă a SUA, a contrazis această tendinţă prin creşterea numărului de posturi pentru al treilea an consecutiv.

Vremurile dificile pentru industrie ar putea persista în acest an, deoarece slăbiciunea pieţei imobilelor comerciale şi regulile de capital propuse mai stricte ar putea determina băncile să restrângă creditarea.

Afacerile de pe Wall Street au avut de suferit anul trecut, deoarece incertitudinea economică a avut un efect negativ asupra încheierii de tranzacţii.

În timp ce componenta bancară a S&P 500 a crescut cu 7% în 2023, indicii care urmăresc companiile industriale sau de consum au avut performanţe slabe .

Numărul de angajaţi ai Citigroup a scăzut cu 1.000, până la 239.000, în 2023, iar banca a evidenţiat planuri de a reduce 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani, inclusiv disponibilizările din cauza unei reorganizări majore şi a altor schimbări în afaceri.

La Bank of America şi Wells Fargo, forţa de muncă s-a contractat cu aproximativ 2%, respectiv 5% anul trecut.

JPMorgan a adăugat peste 16.200 de angajaţi. Banca a cumpărat banca falimentară First Republic Bank, într-o tranzacţie de salvare din luna mai. Banca a adăugat locuri de muncă în fiecare an din 2021.

Goldman Sachs şi Morgan Stanley urmează să-şi dezvăluie ultimul număr de angajaţi, săptămâna viitoare.

Până la sfârşitul lunii septembrie, au tăiat peste 4.300 de locuri de muncă faţă de anul trecut. La începutul anului 2023, Goldman Sachs a întreprins cea mai mare rundă de concedieri de la criza financiară globală din 2008. În octombrie, directorul financiar al băncii, Denis Coleman, a declarat că sunt în măsură să facă ”investiţii selective” în numărul de angajaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #bănci #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.