Concedieri în masă, mii de angajați de la băncile din SUA au fost dați afară

Wells Fargo, Bank of America şi Citigroup şi-au redus forţa de muncă cu un total de 17.700 anul trecut, potrivit datelor publicate de giganţii din sectorul bancar american în rapoartele financiare aferente trimestrului patru, transmite Reuters.

Pe măsură ce încheierea de tranzacţii a scăzut şi cererea de credite s-a diminuat anul trecut, băncile au concediat angajaţi sau au încetat să-i înlocuiască pe cei plecaţi.

JPMorgan Chase, cea mai mare bancă a SUA, a contrazis această tendinţă prin creşterea numărului de posturi pentru al treilea an consecutiv.

Vremurile dificile pentru industrie ar putea persista în acest an, deoarece slăbiciunea pieţei imobilelor comerciale şi regulile de capital propuse mai stricte ar putea determina băncile să restrângă creditarea.

Afacerile de pe Wall Street au avut de suferit anul trecut, deoarece incertitudinea economică a avut un efect negativ asupra încheierii de tranzacţii.

În timp ce componenta bancară a S&P 500 a crescut cu 7% în 2023, indicii care urmăresc companiile industriale sau de consum au avut performanţe slabe .

Numărul de angajaţi ai Citigroup a scăzut cu 1.000, până la 239.000, în 2023, iar banca a evidenţiat planuri de a reduce 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani, inclusiv disponibilizările din cauza unei reorganizări majore şi a altor schimbări în afaceri.

La Bank of America şi Wells Fargo, forţa de muncă s-a contractat cu aproximativ 2%, respectiv 5% anul trecut.

JPMorgan a adăugat peste 16.200 de angajaţi. Banca a cumpărat banca falimentară First Republic Bank, într-o tranzacţie de salvare din luna mai. Banca a adăugat locuri de muncă în fiecare an din 2021.

Goldman Sachs şi Morgan Stanley urmează să-şi dezvăluie ultimul număr de angajaţi, săptămâna viitoare.

Până la sfârşitul lunii septembrie, au tăiat peste 4.300 de locuri de muncă faţă de anul trecut. La începutul anului 2023, Goldman Sachs a întreprins cea mai mare rundă de concedieri de la criza financiară globală din 2008. În octombrie, directorul financiar al băncii, Denis Coleman, a declarat că sunt în măsură să facă ”investiţii selective” în numărul de angajaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #bănci #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.