Concurență acerbă între aeroporturi! Cel de la Iași îi suflă în ceafă celui de la Chișinău

Traficul pe Aeroportul din Iaşi a atins 1,5 milioane de pasageri în acest an, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Directorul Aeroportului Iaşi Romeo Vatră a anunţat joi seară că a fost depăşit pragul de 1,5 milioane de pasageri în 2022, cu 200.000 mai mult decât în 2019, scrie ziaruldeiași.ro

„A fost un an greu, cu multe situaţii dificile. Iniţial am făcut bugetul pentru un trafic de 800.000 de călători, cu speranţa că am putea atinge un milion. În cele din urmă am depăşit cu mult aceste cifre. În februarie a început războiul din Ucraina, iar imediat am înregistrat un val de refugiaţi. Au fost momente când am închis terminalul T3, din cauza numărului mare de pasageri”, a declarat pentru News.ro directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră.

Totodată, Vatră a precizat că ţinta pentru 2023 este un trafic de 1,6-1,8 milioane de pasageri.

„Din martie va veni şi Ryanair la Iaşi cu patru curse. Mizăm pe un trafic în creştere. 2022 a fost anul în care am devenit un aeroport frecventabil pentru cetăţenii din Republica Moldova. Anul viitor vom finaliza noul terminal, o investiţie de 70 milioane de euro. Practic, Iaşiul va avea un aeroport nou. Vom putea procesa până la cinci milioane de pasageri anual”, a mai afirmat directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră.

Traficul de pasageri a crescut constant pe Aeroportul Iași, în condițiile în care moldovenii aleg să zboare de la urmare tarifelor mai mici, dar și a distanței mici față de Capitala Republicii Moldova – 150km.

Pentru comparație, traficul anual de pasageri pe Aeroportul Chișinău ajunge la 2,8 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta #iasi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.