Concurența crește pe piața gazelor, dar importurile rămân dominate de un singur furnizor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în prima jumătate a anului 2026, după liberalizarea treptată a sectorului. Potrivit raportului ANRE privind monitorizarea pieței pentru perioada ianuarie–iunie, în țară au fost importate 597,1 milioane de metri cubi de gaze naturale, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 21,2% peste nivelul din 2024. Cel mai mare volum a fost importat în ianuarie – 195,6 milioane de metri cubi.

Importurile au fost asigurate de nouă furnizori și doi traderi. S.A. „Energocom” a avut o cotă de 82,5%, urmată de „Energocom Trading” – 4,3%, „Transautogaz” – 3,75%, „ERU Aurora” – 3,45% și „Natural Gaz D.C.” – 2,51%. În total, la 30 iunie 2026, în sector erau înregistrați 36 de titulari de licență pentru furnizarea gazelor și șapte traderi, iar pentru patru furnizori licența era suspendată.

Piața angro a devenit mai activă. În primele șase luni au fost înregistrate 729 de tranzacții pe piața SPOT, cu 641 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Cantitatea tranzacționată pe platforma Bursei Române de Mărfuri Est a fost de 68 339 MWh, la un preț mediu ponderat de 868,364 lei/MWh.

Liberalizarea a schimbat rapid și structura pieței. Începând cu 1 aprilie, 203 consumatori noncasnici mari au fost obligați să procure gaze la prețuri negociate. Dintre aceștia, 193 au încheiat contracte pe piața liberă, iar 10 s-au deconectat, având activități sezoniere. În total, 407 consumatori au ajuns pe piața concurențială, dintre care 193 mari, 57 mijlocii, 25 mici și 132 consumatori casnici.

Efectul se vede direct în cotele de piață. În primul trimestru, furnizorii cu obligație de serviciu public dețineau 94,2% din piață, iar furnizorii de pe piața concurențială doar 5,8%. În trimestrul II, situația s-a inversat: furnizorii cu obligație de serviciu public au coborât la 47,3%, în timp ce furnizorii de pe piața concurențială au ajuns la 52,7%.

Schimbarea este reflectată și de indicele de concentrare Herfindahl-Hirschman (HHI). Acesta a scăzut de la 8 867 de puncte în primul trimestru la 2 881 de puncte în trimestrul II. Pentru întregul semestru, HHI a fost de 7 180 de puncte, cu 1 221 de puncte mai puțin decât în semestrul I din 2025 și cu 1 030 de puncte sub nivelul din 2024. ANRE precizează că valoarea de 7 180 de puncte reprezintă o premieră pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova și reflectă primele rezultate ale liberalizării.

În paralel, consumul de gaze a crescut. În primele șase luni au fost furnizate consumatorilor finali 582,041 milioane de metri cubi, cu 68,227 milioane de metri cubi sau 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Consumul gospodăriilor a crescut cu 18%, până la 225,357 milioane de metri cubi, iar consumatorii noncasnici au utilizat 356,684 milioane de metri cubi, cu 10% mai mult. În sectorul industrial creșterea a fost de 26%, până la 37,925 milioane de metri cubi, în sectorul bugetar – 16%, iar în sectorul termoenergetic – 10%.

Furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată de 14 furnizori, dintre care furnizorii cu obligație de serviciu public au deținut pe întregul semestru o cotă de 84,54%, iar furnizorii de pe piața concurențială – 15,46%. În trimestrul II însă, furnizorii concurențiali au ajuns la 52,712% din piață. Printre aceștia, „Energocom Trading” a avut în trimestrul II o cotă de 19,309%, „ERU Aurora” – 13,638%, „Transautogaz” – 5,881%, „Navitas Energy” – 5,025%, iar „Gas & Power Trading” – 4,676%.

Și prețurile de achiziție au crescut în partea a doua a semestrului. Pentru furnizorii cu obligație de serviciu public, prețul mediu de procurare a gazelor a fost de 7 589 lei pentru 1 000 de metri cubi în ianuarie, 8 570 lei în februarie și 8 230 lei în martie. După liberalizare, acesta a ajuns la 11 364 lei în aprilie, 10 487 lei în mai și 10 648 lei în iunie. Prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13 518 lei/1 000 m³ în ianuarie și 13 164 lei în iunie.

În primul trimestru, furnizorii cu obligație de serviciu public au procurat 437,938 milioane de metri cubi de gaze, pentru care au achitat 3,542 miliarde de lei. În trimestrul II, cantitatea procurată a scăzut la 58,09 milioane de metri cubi, cu un cost de 638,966 milioane de lei. În total, veniturile furnizorilor cu obligație de serviciu public din furnizarea către consumatorii finali au constituit 5,261 miliarde de lei în primul trimestru și 747,331 milioane de lei în trimestrul II.

Separat, S.A. „Moldovagaz” a livrat în primul semestru 427,7 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea transnistreană.

Pentru sezonul rece 2026–2027, furnizorii de pe piața cu amănuntul trebuie să constituie până la 1 noiembrie stocuri de cel puțin 140,355 milioane de metri cubi de gaze, echivalentul a 1 481 874 MWh. Pentru aprovizionarea regiunii transnistrene, ANRE a stabilit o rezervă suplimentară de 53,735 milioane de metri cubi, sau 567 335 MWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import de gaze #piata gazelor #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O casă de vacanță cumpărată cu 80.000 de euro în Sicilia s-a transformat într-o investiție de aproximativ 300.000 de euro, după ce proprietarii au fost nevoiți să suporte costuri uriașe pentru autorizații, lucrări structurale și renovare.

Este povestea unui cuplu german, Raphael, de 32 de ani, și Luisa, de 33 de ani, care au cumpărat în 2022 o proprietate în localitatea Tre Fontane, în sudul Siciliei, la doar aproximativ 150 de metri de mare. Casa era suficient de mare pentru a găzdui până la zece persoane și părea, la prima vedere, o oportunitate excelentă.

Potrivit Il Messaggero, cei doi au aflat însă rapid că locuința venea cu o problemă majoră: fusese construită ilegal. Imobilul se află într-o zonă de coastă supusă unor reguli urbanistice și de protecție a peisajului foarte stricte.

Casa putea fi renovată, dar nu extinsă, iar orice intervenție structurală necesita autorizații. În plus, finanțarea a fost dificilă. Cel puțin zece bănci italiene ar fi refuzat să acorde un credit ipotecar, în principal pentru că proprietarii locuiau și lucrau în Germania, iar imobilul era neterminat.

În cele din urmă, cuplul a contractat două împrumuturi personale în Germania, în valoare totală de 109.000 de euro, pentru a acoperi achiziția și cheltuielile inițiale.

Costurile mari au apărut însă odată cu lucrările. Apropierea de mare afectase grav betonul și armăturile metalice, ceea ce a impus intervenții serioase asupra structurii de rezistență.

Procedura de autorizare a durat aproape doi ani, iar până la sfârșitul lui 2024 costurile pentru renovare, finisaje și instalații au fost estimate la încă 210.000 de euro.

Din această sumă, circa 160.000 de euro au fost obținuți prin împrumuturi de la rude și cunoscuți, restul fiind acoperit din economii.

În total, proprietatea cumpărată cu 80.000 de euro a ajuns să reprezinte un proiect de circa 300.000 de euro.

Lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026. Cuplul intenționează să folosească locuința atât pentru vacanțe, cât și pentru închiriere turistică.

Cei doi estimează că ar putea cere aproximativ 250 de euro pe noapte, la un grad de ocupare de 35%, ceea ce ar aduce venituri anuale de circa 30.000 de euro.

În pofida costurilor și a birocrației, mesajul lor pentru cei care visează la o casă de vacanță în străinătate rămâne simplu: „Fiți curajoși”. Experiența arată însă că o proprietate aparent ieftină poate ascunde cheltuieli de câteva ori mai mari decât prețul de cumpărare.

#casaa #sicilia #achizitie