Condțiile UE pentru ajutorul de 60 milioane de euro pentru Transnistria: tarife de piață și drepturi fundamentale

Uniunea Europeană a anunțat un pachet suplimentar de asistență în valoare de 60 de milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice ale regiunii transnistrene până la mijlocul lunii aprilie, având în vedere criza energetică actuală. Această sumă reprezintă 70% din consumul social de energie al regiunii, care a fost înregistrat înainte de izbucnirea crizei.

Pentru a putea beneficia de acest ajutor, regiunea transnistreană trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități. Printre acestea se numără adoptarea unor măsuri concrete pentru respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune, cu un plan clar care să fie convenit cu Guvernul Republicii Moldova înainte de a fi valorificat ajutorul european.

De asemenea, va fi necesar ca autoritățile transnistrene să adopte un plan de actualizare treptată a tarifelor la energie, astfel încât acestea să ajungă la prețurile de piață, începând cu consumatorii casnici din regiune.

Companiile mari care exportă produse din Transnistria vor trebui să plătească prețurile de piață pentru energia consumată, iar consumatorii industriali cu un consum mare de energie vor fi excluși din pachetul de sprijin financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conditii #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.