Conductele rușilor vor rugini în Marea Baltică! Gazprom anunță că le sigilează în lipsa exporturilor de metan

Conductele de gaz subacvatice Nord Stream, distruse în urma unor explozii în 2022, urmează să fie sigilate și să intre în conservare, deoarece nu există planuri imediate de reluare a exporturilor de gaze către Germania.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, sub Marea Baltică, au declarat pentru Reuters surse din Moscova.

Trei dintre conducte au fost distruse de o serie de explozii în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 este încă intactă.

Gazprom a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil să repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective de reluare a relațiilor cu Occidentul, astfel că nu va face acest lucru.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostei Uniuni Sovietice s-au înjumătățit în 2022.

O sursă a spus că Rusia a considerat proiectul „îngropat”. Alte două surse au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea rețelei de condcute subacvatice.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unei protecții pentru a preveni coroziunea suplimentară a țevilor din cauza apei sărate.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, s-ar scumpi mult, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult de la Rusia.

Rusia exportă în prezent doar 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Baltica #conducte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.