Conferință privind protecția libertăților ca valoare fundamentală a unei democrații, organizată la Chișinău. Detalii

Pe 25 iunie, la Chișinău, Centrul Internațional pentru Apărarea Drepturilor Omului și Democrației (CIADOD) va organiza o conferință internațională de amploare, dedicată unor probleme cruciale pentru Moldova: libertatea de exprimare, buna guvernare, statul de drept și justiția – elemente esențiale pentru o democrație autentică.

Conferința vine într-un moment când țara se confruntă cu provocări majore, inclusiv corupția și libertatea limitată a presei, care obstrucționează stabilitatea și progresul spre o societate democratică veritabilă. CIADOD subliniază importanța cooperării internaționale și a schimbului de experiență pentru a aborda eficient aceste probleme sistemice, transmite AP.

CIADOD, o organizație non-guvernamentală dedicată promovării valorilor fundamentale ale democrației și drepturilor omului, atât în Moldova, cât și în străinătate, va începe conferința cu un discurs de deschidere susținut de fondatorul său, Stanislav Pavlovschi, fost ministru al Justiției, judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și avocat reputat pentru drepturile omului.

„Libertatea de exprimare este un drept fundamental, fără de care este imposibil de a informa cetățenii despre starea lucrurilor din țară și, în cele din urmă, fără de care existența unui stat democratic se transformă într-o iluzie. Din acest punct de vedere, această conferință reprezintă un pas important spre dezvoltarea democrației în Republica Moldova și nu numai”. Fondatorul CIADOD este convins că „jurnalismul independent și dialogul deschis joacă un rol determinant în promovarea unei societăți cu adevărat democratice”, a declarat Stanislav Pavlovschi în ajunul evenimentului, subliniind importanța crucială a libertății de exprimare.

Tema de bază a conferinței este „Libertatea de exprimare ca element fundamental al tuturor societăților democratice contemporane”, iar discuțiile vor porni de la principiile de căpătâi ale Uniunii Europene. Scopul conferinței constă în identificarea unor strategii de reformă aplicabile, sensibilizarea publicului asupra rolului jurnalismului independent într-o democrație, facilitarea unei mai bune înțelegeri a provocărilor mediatice și democratice în Republica Moldova, consolidarea parteneriatelor între actorii implicați din Moldova, Europa și SUA. Prin organizarea acestor discuții, CIADOD își propune să contribuie la schimbări semnificative și să sprijine dezvoltarea continuă a instituțiilor democratice din Moldova și nu numai.

În mod particular, libertatea de exprimare este o problemă de o importanță critică pentru Moldova, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din octombrie și celor parlamentare din 2025. Asigurarea unor alegeri libere și corecte este imposibilă fără asigurarea și protejarea libertății de exprimare, ceea ce face aduce apărarea drepturilor jurnaliștilor la rang de prioritate absolută.

Conferința va aduna un grup divers de participanți din Moldova, UE, Regatul Unit și SUA, printre care: factori de decizie politică, jurnaliști, academicieni, cercetători, juriști și activiști ai societății civile.

Aceast eveniment servește ca o platformă crucială pentru dialog, schimb de cunoștințe și colaborare, cu scopul de a promova buna guvernare și statul de drept în Moldova. Prin aducerea împreună a experților internaționali și locali, Centrul Internațional Antidrog și Dezvoltare (CIADOD) își propune să susțină parcursul Moldovei către un viitor democratic și plin de prosperitate.

#2024 #drepturi #conferinta #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.