Consecințele grave ale turbulențelor războiului rușilor din Ucraina. „Fug” miliardele din Moldova și România

Războiul din Ucraina alungă investitorii internaționali, România și Moldova fiind considerate de către aceștia zone cu potențial de risc. Proiectele și investițiile cu capital străin au fost puse pe hold. „Foarte multe proiecte care necesitau capital străin în special din SUA, dar și din Europa, au fost puse pe hold în ideea că suntem lângă război și nu se știe ce se va întâmpla. Noi suntem astăzi tratați ca o zonă cu potențial de risc”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Ion Sturza, fostul premier Republicii Moldova, proprietarul fondului de investiții Fribourg Capital și fondatorul retailerului online Elefant.ro.

România, însă, este mai puțin expusă la efectele generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei și de sancțiunile impuse Rusiei. „Poate doar la importurile de gaze care ajung și la 70% pe timp de iarnă. În România exporturile sunt marginale către Rusia și Ucraina, iar importurile sunt preponderent moderate. (…) Toată această situație va influența foarte mult, cel puțin o perioadă, prețurile la energie, inflația, costul banilor. Și primele care suferă sunt piețele emergente. Nici România nu este protejată. Economia țării are o reziliență, dar care va depinde foarte mult de starea psihologică a agenților economici”, adaugă acesta.

Republica Moldova în schimb are o expunere mult mai mare Rusia, atât în ceea ce privește importurile, mai ales de energie și gaze, cât și exporturile. „Depinde nu numai de prețurile la care vor fi procurate aceste două resurse energetice foarte importante, dar și de capacitatea de transport fizic care poate fi perturbată de evenimentele din Ucraina. Exportul Moldovei este relativ mic, de circa 240 milioane de dolari în Federația Rusă și de 70 de milioane de dolari în Ucraina. Deci 30% din comerțul exterior al Republicii Moldova merge către aceste două țări”, mai spune Ion Sturza. El consideră că sancțiunile impuse Rusiei nu vor opri atacul, însă vor transfera țara în Evul Mediu. „Rusia încă are o reziliență. Polițele magazinele se vor goli în următoarele 2-3 săptămâni. Un efect pe care noi l-am văzut căderea URSS. Aceste sancțiuni transferă Rusia în evul mediu. Sunt fără de precedent. Ceea ce se întâmplă astăzi și această listă de sancțiuni este de o anvergură nemaipomenită. Nici măcar Coreea de Nord sau Iranul nu s-au confruntat cu așa ceva”, subliniază fostul premier al Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#investitori #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.